Soarele, Anul Platonic si Zodiacul

Aproape toate religiile lumii au fost influentate de astrologie. Inspirate, dar si umbrite de teologia egipteana, scrierile Vechiului Testament pot fi citite si ca niste alegorii astrologice. "Aproape toata mitologia grecilor si romanilor isi are originea in stele", scrie Manly P.Hall, in admirabila lui sinteza Invataturile Magice Complete ale Tuturor Timpurilor. Exegetii romantici ai doctrinelor iudaice, cu precadere a Kabbalei cred ca cele 22 de litere initiale ale alfabetului ebraic sunt derivate din grupuri de stele, iar mana lui Dumnezeu care a scris frazele vietii pe peretele Raiului a folosit stelele fixe pentru consoane si planetele sau astrii pentru vocale. Anticile sisteme de masurare a timpului luau in calcul solstitiile si echinoctiile. Prin traditie, noul an incepea pe 21 martie cu echinoctiul de primavara. (Soarele traversa Ecuadorul spre Nord). Solstitiul de vara se celebra pe 21 iunie (Soarele ajungea in cea mai nordica pozitie). Echinoctiul de toamna aducea noi prilejuri de reflectie si sarbatoare pe 21 septembrie (Soarele incepea sa coboare spre Ecuator). Anul se incheia la solstitiul de iarna pe 21 decembrie (Soarele ajungea in cea mai sudica pozitie). Sampson Arnold Mackey face cateva cosideratii extrem de interesante in Mytological Astronomy of the Ancients Demonstrated, printre care si faptul ca dupa un an platonic (aprox 26.000 ani umani) polii terestrii se schimba intre ei.

Din totdeauna, patru dintre semnele zodiacale au fost consacrate solstitiilkor si echinoctiilor. Echinoctiul de primavara are loc in Constelatia Berbecului, solstitiul de vara are loc in Rac (Cancer).Urmeaza echinoctiul de toamna in Balanta si solstitiul de iarna in Capricorn. Prin urmare un an terestru este marcat la inceput de Berbec despre care Godfrey Higgins scria: "Aceasta constelatie era numita Mileul lui Dumnezeu. El era numit si Mantuitorul si se spunea ca salveaza omenirea de pacatele sale." In esoterismul crestin, simbolul astrologic al lui Hristos este Soarele, care rasare deopotriva si pentru virtuos si pentru pacatos, insa "dupa moarte ii inclazeste doar pe virtuosi". Apoi intra sub influenta Racului pe care egiptenii il numeau scarab. Soarele dupa ce a trecut prin casa sa, coboara arcul zodiacal. Casa Racului este cea a Lunii, mama tuturor lucrurilor "patroana fortelor de viata ale naturii. Diana, zeita lunii la greci, etse numita Mama Lumii", concluzioneaza Manly P. Hall. Balanta simbolizeaza liberul nostru arbitru, capacitatea de a cantari raul si binele. "Trupul provine din elemente, sufletul din stele si spiritul din Dumnezeu" scrie si Paracelsus. Constelatia Capricornului era numita si casa mortii caci aici, Soarele avea cea mai mica putere.

-va urma-

A
AB
ABR
ABRA
ABRAC
ABRACA
ABRACAD
ABRACADA
ABDARACAB
ABRACADABR
ABRACADABRA
ABRACADABR
ABRACADAB
ABRACADA
ABRACAD
ABRACA
ABRAC
ABRA
ABR
AB
A

Zodiacul de la 10 la 12 Case

Sunt cercetatori care afirma ca initial zodiacul a fost impartit in 10 case. Inca de la inceput au fost acceptate doua tipuri de zodiac: solar si lunar. Anul soloar era alcatuit din zece luni care aveau, fiecare cate 36 de zile, iar 5 zile erau destinate omagierii zeilor. In viziunile vechi, anul lunar avea 13 luni a cate 28 de zile, ramanand o singura zi libera. In acele timpuri in care Zodiacul era interpreata astfel, Casele Zodiacale solare aveau, fiecare cate 36 de grade. Inca de la inceputul Zodiacului cu 12 Case, primele 6 erau considerate benefice datorita Soarelui care le parcurgea in timpul traversarii emiseferei nordice.Persii cerdeau, cu vreo 6000 de ani in urma, ca Ahura Mazda o institituit legile universului si ca a condus cosmosul in pace si armonie. Urmatoarele 6 Case erau considerate intunecate, malefice, deoarece ce Soarele atunci cand traversa emisfera sudica, era iarna si intuneric la egipteni, persi si greci. Aceasi persi cedeau ca in aceasta perioada, domneste Ahriman, geniul malefic, un fel de Satan al evreilor si ca acesta produce omenirii numai mizerie si suferinta in lupta lui pentru controlul universului cu Ahura Mazda. Sa recapitulam,pana cand grecii au revizuit Zodiacul, acesta era impartit in 10 Case, nu exista zodia Balantei. Cercetatorii ca Issac Meyer si Manlt P. Hall sustin ca aceasta zodie a fost introdusa impartind in doua constelatia Fecioara-Scorpion stabilindu-se echilibrul dintre semnele ascendente nordice si semnele descendente sudice.

-va urma-

Zodiacul si actiunea fiintelor

Anticii considerau stelele fiinte inteligente si vii, legate intr-un mod misterios de destinele fiecarui individ, dar si societate, capabile sa urmareasca si sa influenteze fiintele indiferent de regn sau rasa.Patriarhii evrei respectau corpurile celeste. In Cartea Judecatorilor, avem un exemplu elocvent: "...se luptau si in cer, chiar si stelele se luptau impotriva lui Sisera", iar in Evanghelii, vedem cum cei trei magi, calauziti de Steaua Diminetii il gasesc pe Mesia!Hindusii, chinezii, persii, egiptenii, fenicienii, caldeeni aveau horoscoape precise pe care le analizau si interpretau inaintea luarii deciziilor importante. Indienii din Americile de Sud, Centrale si de Nord aveau sisteme astrologice atat de complexe, incat nici astazi, nu au putut fi decriptate in intregime. Cuvantul zodiac vine din grecesul zodiacos, care inseamna nici mai mult, nici mai putin, un cerc de animale sau animale mici (conform altor talmaciri)."Acest cuvant este compus direct de la radicalele egiptene primitive, zo care inseamna viata si on care inseamna fiinta"-Robert Hewit Brown. Grecii, urmati, ulterior si de alte semintii au impartit Zodiacul in 12 sectiuni, fiecare avand 30 de grade in lungime si 16 grade in inaltime.Sectiunile au capatat numele de Case Zodiacale.Soarele, precum si toate planetele majore din galaxie calatoresc anual prin aceste Case influentand si predispunand fiintele. Animalele atribuite celor 12 case simbolizeaza calitatile de baza ale nativilor.

-va urma-

Miscarea astrelor spune povestea devenirii oamenilor

Dr. Sorin Bratoveanu, in Ciclurile temporale din perspectiva ezoterica si astrologica, interpreateaza marile epoci punandu-le in corespondenta cu miscarea inteligenta a astrelor. Am vazut ca o era astrologica cuprinde 2160 de ani terestri. Sa ne intoarcem in timp pana in Era Berbecului (2200 i.Hr-100 i.Hr) in care energia dominanta a fost coordonata de planeta Marte. Asadar, perioada Vechiului Testament este definita de razboaie, aparitia de noi popoare, sclavie, nasterea unor noi imperii (macedonean, roman, persan, babilonian), declinul unor vechi regate si imperii si aparitia profetiilor apocaliptice sau, cum scrie Dr. Bratoveanu: "alte profetii legate de urmatoarea Era Zodiacala (profetiile sybilinice la romani, profetiile despre Mesia la evrei)". Din punct de vedere astrologic fiecare Era este influentata de trei decani. In semnul Berbecului primul decan era Berbec-Berbec guvernat de Marte, al doilea a fost Berbec-Leu avand Marte ca si guvernator principal si Soarele , secundar.In sfarsit al treilea decan fusese Berbec-Sagetator cu Marte guvernator principal si Jupiter, guvernator secundar. Observam ca Marte ca simbol al Razboiului si al transformarilor a marcat doua milenii si ceva, cateva generatii pana la intrarea in noua Era a Pestilor. "O era astrologica nu se afla doar sub influenta unei singure zodii si a decanilor sai, ci a unei axe zodiacale. Era Berbecului s-a aflat sub influenta Berbecului, in plan mental si spiritual (evolutia spirituala fiind privita ca o lupta, cautatorul spiritual ca un erou; sa ne amintim de lupta lui Iacob cu ingerul, descrisa in Vechiul Testament, prin care a devenit Israel), dar si sub influenta Balantei la nivel concret", mai scrie Dr. Sorin Bratoveanu. Sub acest semn al Balantei, romanii ne-au lasat totusi Dreptul Roman!

-va urma-

Prilej de reflectie!

Am tot vorbit, pana cum de Marele An sau Anul Platonician care dureaza 25.920 de ani si ar fi bine sa precizam si alte corespondente intersante.

• O luna cosmica dureaza 2160 de ani terestri.
• O zi cosmica se inchide in 72 de ani terestri.
• O ora cosmica dureaza 3 ani terestri.
• Doua zeci de minute cosmice reprezinta un an terestru.

Referitor la ziua cosmica ar trebui sa subliniem ca ziua-lumina (24 de ore) are o faza masculina (ziua) cu o durata de 36 de ani si o faza feminina (noaptea) cu o durata de 36 de ani. Pornind de la afirmatia lui Jhoin Hogue din Cartea profetiei Mileniului, publicata in 1994: "In prezent ne aflam seara tarziu in timpul fazei masculine, in care actiunile noastre vor aduce reactii karmice la inceputul fazei noptii in anul 2008. La acest moment omenirea poate trai o renastere spirituala sau se poate autodistruge", putem trage concluzai ca ziua cosmica in care ne aflam noi astazi a inceput in 1940 si se va sfarsi peste 72 de ani in 2012.

-va urma-

De la Berbec, prin Pesti spre Varsator

71 de Mahayuga formeaza o Manvantara, iar 14 Manvantara compun o Kalpa. Pentru hindusi, o Kalpa reprezinta o zi-lumina a lui Brahma si are o durata de 4.320.000.000 de ani umani. In Tainele astrologiei ezoterice si provocarile mileniul 3, dr.Sorin Bratoveanu ne conduce pe un drum ocult pana la intelegerea matematicii perfecte a universului. Ne aflam, in prezent la inchiderea Erei Pestilor, care a inceput cu aproape un secol inaintea nasterii lui Iisus Hristos si ne indreptam spre cea a Varsatorului. Dupa cum am vazut, centrul galactic al Caii Lactee, in jurul caruia se invarteste sistemul nostru solar, parcurge cercul zodiacal in 26.000 de ani (Anul Platonic). Daca impartim acest An la 12 obtinem 12 ere astrologice ce se vor afla o perioada de timp sub influenta unuia dintre semnele zodiacale. "Avand in vedere precesia echinoctiilor (corespunzatoare unei deplasari a punctului vernal, identic cu punctul echinoctiului de primavara) se produce in sens invers zodiacal, dupa Era Pestilor va urma Era Varsatorului (apoi dupa alti 2000 de ani, Era Capricornului samd)", scrie dr. Sorin Bratoveanu care analizeaza Biblia din punct de vedere astrologic obtinand niste rezultate fascinante. Astfel, Vechiul Testament cuprinde invataturi spirituale corespunzatoare Erei Berbecului (aspectul Dumnezeului Razbunator), iar Noul Testament este incarcat de spiritualitatea Erei Pestilor (aspectul de Dumnezeu Iertator). Biblia, compusa din cele Doua Testamente ne invita sa armonizam contrariile sa impacam contradictiile. Simbolul Vechiului Testament este Leul, al Noului Testament este Mielul. In Era Varsatorului Mielul va dormi in bratele Leului.

-va urma-

Transformarile spirituale in decursul celor patru varste ale umanitatii

Satya sau Krita yuga reprezinta varsta perfecta a umanitatii, dimensiunea ideala in care se manifesta aspectul divin in om. In ea nu exista corupere, minciuna, ura, invidie. Spiritualitatea fiind radianta si atotcuprinzatoare, aici nu exista suferinta. Salasluieste un singur Dumnezeu care se exprima creatiei sale printr-o singura Carte Sacra (Veda), iar reglementarile dintre individ si societate se fac printr-o singura lege. In anumite interpretari, mai ales cele guenoniste, Satya yuga este guvernata de dreptate si echilibru, iar oamenii sunt definiti de frumusete, masivitate, uriasa putere fizica, psihica si mentala. Treta yuga sau varsta de argint a umanitatii cunoaste prima involutie. Comunicarea directa cu Planul Divin incepe sa se estompeze, spiritul de dreptate devine din ce in ce mai vag. Intra in scena, sacrificiile ritualice, menita sa puna in contact spiritele celor in trup cu "poporul duhurilor din vazduh".Incepe "negocierea" cu Dumnezeu, oamenii asteptand o recompensa pentru riturile manifestate in cultele lor. Pacatul si greseala sunt inca inconsistente, iar fericirea omului este privita ca o constanta. In cursul celei de-a treia varste, Dvapara yuga, se spune ca spiritul dreptatii se "micsoreaza la jumatate". Unicitatea Cartii Sacre din Satya yuga este inlocuita acum de patru Vede, dar care nu mai sunt intelese in spiritul lor viu decat de foarte putini initiati.Sunt concepute ritualuri si ceremonii atat pentru omagierea planului divin, cat si pentru satisfacerea planului demonic. Adevarul nu mai reprezinta valoarea fundamentala. Apar dorintele inferioare si bolile. Longevitatea scade in aceasta Varsta de Bronz a umanitatii, iar omul se "umple de slabiciuni". In Kali yuga (Varsta de Fier) spiritul dreptatii reprezinta un sfert fata de cel initial. Aspiratiile spirituale, cunoasterea naturii divine din om devin din ce in ce mai rare. Toata Stiinta Cerului si a Pamantului dispare, fiind pastrata disparat in centre initiatice. Raul domina, bolile, suferinta, saracia, ura, intoleranta, ignoranta, foametea, saracia, frica, disperarea ataca neincetat fiintele, iar oamenii si-au pierdut sensul si au uitat calea de reintegrare in "Lumea Eterna a lui Dumnezeu si a poporului sau".Se petrece declinul perfectiunii, bunatatii, frumosului si a intelepciunii. Cuvantul sanscrit Kali inseamna de fapt conflict, cearta, decadenta. Este ultima epoca si incheie o Mahayuga.

Ciclurile Temporale din perspectiva ezoterica

Dupa o vaga panoramare asupra filosofiei grecesti, atat de densa si penetranta, incat ii simtim efectele si astazi si aici ne putem gandi doar la Republica lui Platon si toate avatarurile ei in epocile ulterioare; ne orientam atentia spre comorile intelepciunii hinduse. Un asemenea demers ne poate ajuta sa intelegem, mai profund filosofia sociala, teologia cosmica si interconexiunile dintre fiintele celeste si cele terestre. Marele ezotersit roman, Vasile Lovinescu, discipolul drag al lui Rene Guenon scrie multe lucrari despre Hermetismul Istoriei, in care incearca sa gaseasca semnificatii initiatice in spatele evenimentelor pe care le traverseaza umanitatea, popoarele, indivizii. Autorul Daciei hiperboreene si a Jurnalului Alchimic, gaseste in operele shakespeariane mesaje incifrate, ascunse pe care daca le interpretezi corect, obtii o viziune de ansamblu in care Dumnezeu, Ingerii, Zeii si Oamenii sunt interconectati pe planuri diferite de intelegere, sau cum am spune astazi, pe frecvente asemanatoare. Insa ceea ce l-a marcat pe Vasile Lovinescu, a fost Regele Lumii scrisa de maestrul sau Rene Gunon. Inspirat si initiat, Lovinescu scrie Monarhul ascuns in care explica semnificatiile oculte ale ciclurilor temporale. Prin Guenon, Lovinescu ajunge in inima gandirii hinduse de unde isi extrage elementele pentru o viziune integralista a omului si a trecerii lui prin timp. Pentru vechii hindusi, o era cosmica ,Mahayuga este impartita in 4 varste (yuga). Pentru hindusi, un an divin este echivalent cu un 360 de ani terestrii.O Mahayuga dureaza 12.000 de ani divini, deci 4.320.000 de ani umani, iar cele patru yuga care formeaza o Mahayuga sunt:

• Satya yuga (1.728.000 ani umani)
• Treta yuga (1.296.000 ani umani)
• Dvapara yuga (864.000 ani umani)
• Kali yuga (432.000 ani umani)

Despre aceste epoci hermetice ale istoriei, gasim suficiente informatii in Mahabharata.

-va urma-

Aristotel si modul ideal a conduce

Pentru Aristotel, filosofia este alcatuita dintr-o parte practica si una teoretica. Filosofia practica, este la randul ei compusa din etica si politica, iar dimensiunea teoretica cuprindea fizica si logica. In sistemul aristotelian, sufletul este primul care simte, traieste si intelege, asadar esenta omului este sufletul sau, invelit in trup. La randul sau, sufletul este alcatuit dintr-o parte rationala si una irationala si are aptitudini nutritive, senzitive si intelectuale. Pentru el, cele patru diviziuni ale filosofiei sunt:

• dialectica
• fizica
• etica
• metafizica

Aristotel si-l imagineaza pe Dumnezeu ca fiind cea mai buna dintre fiinte, prima cauza a miscarii, O substanta ubicua, imobila, mereu egala cu Sine, separata de lucrurile perceptibile, fara nici o limitare, invizibila si atotcuprinzatoare. Foarte multa lume a fost si inca mai este impresionata de determinaera lui Alexandru cel Mare de a infaptui o lume unita, insa ceva mai putini stiu ca fost discipolul lui Aristotel, de la care a deprins un concept ideal de conducere: "Daca nu ai facut o fapta buna, nu ai domnit in acea zi!"

-va urma-

Fiintarea si existenta in viziunea lui Platon

Initiat in Egipt in tainele filosofiei hermetice, si fin cunoscator al doctrinelor pitagoreice, Platon (427-347 i.Hr) pune bazele unui sistem bazat pe etica, fizica si dialectica. Pentru Platon, cheia devenirii si a descoperirii lui Dumnezeu era Binele, caruia filosoful i-a gasit trei parti:

• binele din suflet exprimat prin virtuti.
• binele din trup definit prin simetria si rezistenta madularelor.
• binele din lume exprimat prin pozitia sociala si camaraderie.

Dumnezeu este pentru Platon "o fiinta care traieste vejnic numai prin intermediul Lui insusi, fiind suficient pentru propria sa binecuvantare, Esenta eterna, cauza propriei sale bunatati" Preocupata de absolut, filosofia lui Platon se bazeaza pe trei succesiuni ale existentei:

1. cea care se exprima nemiscata.
2. cea care se desfasoara singura.
3. cea care este pusa in miscare.

Cu alte cuvinte Platon isi imagineaza un univers stratificat in care toate toate cauzele spirituale se nasc dintr-un singur principiu, apoi genereaza efecte materiale.Existenta care necesita punere in miscare este limitata, dureaza intre nastere si moarte si este supusa compunerii si descompunerii. Este existenta muritorilor. (3) Existenta care se desfasoara singura, nu poate fi despartita de energia sa vitala. Este domeniul nemuritorilor, caci nu accepta nici facerea, nici desfacerea.(2) In sfarsit, existenta care se exprima nemiscata este Regatul lui Dumnezeu, "in care incap toate lucrurile existente, dar si toate cele care vor exista". (1) Platon si-a instruit discipolii ca toate cunostintele pe care le dobandim in viata terestra, nu sunt rodul invataturii ci a reamintirii cunostintelor dobandite de spirit, inaintea existentei. Platon, a inteles de la Pitagora ca totul se incadreaza unitatii in diversitate. "Unicul este termenul cel mai adecvat pentru definirea Absolutului, deoarece intregul precede partile, iar diversitatea este in functie de unitate, insa unitatea nu este in functie de diversitate. Mai mult, Unicul este inainte de a fi, pentru ca a fi este un atribut sau o stare a unicului". Asadar, Platon diferentiaza existenta de fiintare. Dumnezeu este, noi existam! "Eu sunt cel ce sunt" se prezinta Dumnezeu lui Moise (si el, initiat tot in Egipt). Dupa moartea lui Platon, discipolii s-au impartit in doua grupuri: Academicii si Peripateticienii. La umbra impozantului Palton, avea totusi sa creasca un "arbore" si mai falnic: Aristotel.

-va urma-

Reflectii moderne nascute in crepusculul antichitatii

Hedonismul, atat de drag libertinilor, nu este o filosofie moderna ci are stramosi in gandirea antica. Aristippus din Cyrene (435-356 i.Hr), fost discipol al lui Socrate, infiinteaza secta Cirenaica. Iata, pe scurt doctrinele acestei secte, care-si vor arata efectele, sporadic, pana in zilele noastre:

• tot ceea ce se cunoaste este sentimentul care se trezeste in fiecare
• in etica, cel mai placut sentiment este garantia binelui
• reactiile emotionale sunt considerate ca fiind placute, dure si deplorabile
• rezultatul emotiei placute este bucuria, emotiei dure ii corespunde intristarea, iar emotia deplorabila nu produce nimic
• sentimentul fiintei sanatoase este bucuria, insa din cauza pervertirii si a coruperii, exista unele fiinte care opteaza voluntar pentru suferinta
• placerile fizice depasesc in valoare bucuriile intelectuale sau spirituale
• exista un singur timp pentru devenire: acum, si un singur loc pentru actiune: aici
• cauza tuturor bolilor este mahnirea
• natura ii permite omului sa faca tot ceea ce doreste, el fiind limitat doar de propriile legi, obiceiuri sau traditii
• cea mai mare calitate a unui filosof (ganditor) este indulgenta

Socrate, nemultumit de ratacirile voluptoase ale lui Aristippus din Cyrene a incercat, in zadar sa-l aduca pe "calea dreapta, etica si morala". Strabunicul hedonismului a reusit sa traiasca in perfecta armonie cu propriul sau sitem filosofic, in care pincipalul obiectiv era gasirea si pastrarea bucuriei. In momentul in care au inceput sa se cristalizeze sisteme religioase, dar mai ales cand unele teze filosofice care opuneau perfectiunii spiritului, "spurcaciunea" carnii, predicatele acestui Aristippus au devenit verbele pacatului. Religiile monoteiste, ulterioare au condamnat alunecarea omului in patimile trupului, invocand pentru mantuire, calea ascetica.

-va urma-

Discipolii lui Socrate si sectele lor filosofice

O secta filosofica interesanta a fost infiintata de un discipol al lui Socrate, Antishenes din Atena (444-365 i.Hr.) si s-a numit Cynics (Sarcasticii). De aici, provine si termenul cinism. Doctrina pare a fi un individualism extrem care cauta o detasare fundamentala de nevoi si necesitati sociale, financiare etc. Ideaul sectei, era ca fiecare adept sa se poata cufunda definitiv in propria sa natura. Sarcasticii ridiculizau averile materiale, traind in locuri rudimentare si alimentandu-se cat se poate de simplu si precar, afirmand ca doar asa pot sa se apropie de zeii imateriali "care nu au nevoie de nimic, caci toate se afla in ei!" Antishenes a afirmat ca Filosofia l-a invatat cum sa discute cu sine insusi. Un alt discipol al lui Socrate, Phaedo din Elis a infiintat secta Eleana care punea accent pe virtute. Dictonul adeptilor era: "A trage foloase nu este acelasi lucru ca si binele, prin urmare oamenii virtuosi nu trag foloase"! O alta trasatura a sectei era amendarea negatiilor, a declaratiilor negative, a teoriilor complexe si abstracte. Pentru eleaniti, doar doctrinele afirmative si teoriile simple erau incarcate de adevar, restul era apanajul iluzoriu al zeilor "care au refuzat ordinea lui Dumnezeu", adica a ingerilor cazuti, cum ar spune, multe secole mai tarziu, un crestin! Un mare admirator al lui Socrate, Euclid din Megara ( nu are nici o legatura cu celebrul matematician, Euclid) a infiintat secta Megariana. Un episod interesant se intampla cand atenienii au au adopta o lege prin care orice barbat din Megara, prins in Atena putea fi condamnat la moarte, pentru a se impiedica transmiterea de curente de gandire, ostile ordinii de drept. Fara a se teme de nimic, Euclid s-a imbracat in haine femeiesti, mergand sa studieze filosofia cu Socrate insusi, condamnat de autoritati la un prelungit surghiun, urmat de condamnarea la moarte. Dupa uciderea cinica si cruda a maestrului Socrate, discipolii lui atenieni, s-au refugiat la Megara, unde si-au putut continua activitatea. Si pentru megarieni, virtutea era sinonima intelepciunii. Euclid din Megara a sustinut ca binele nu are nici un opozant si prin urmare, raul nu exista. Fiind intrebat ce stie despre zei, el a raspuns ca nu cunoaste natura lor, in afara de faptul ca "acestia au urat persoanele curioase"

-va urma-