luni, 31 ianuarie 2011

Socrate despre trup si spirit

Despre spirit si corp, dar mai ales despre univers si Creator s-au exprimat toti marii ganditori ai ai antichitatii. Mai ramanem un pic in Elada, patria filosofiei! prin Plutarh, ajungem sa-l cunoastem pe scepticul Socrate, care ataca dogmele comune, invitand fiecare om sa-si exprime propria viziunea micro si macro-cosmica. Socrate credea ca venim pe pamant pentru a ne insusi virtutitiile superioare si sustinea ca spiritul exista inaintea corpului si ca fusese inzestrat deja cu toate cunostintele, insa dupa "caderea in densitate" (in materie), a uitat totul.Viata intrupata, este, asadar, in viziunea socratica sansa spiritului de a-si aminti cine este, de unde vine si incotro se va indrepta dupa eliberarea din inchisoarea organica. Prin ironie si argumentare inductiva, Socrate si-a castigat repede adepti, formand chiar o secta. Despre filosofie, Socrate (469-399 i.Hr.) credea ca este "calea fericirii adevarate" si ca avea o dubla functie: "de-al contempla pe Dumnezeu" si "de-a desparti spiritul de semnificatia materiala". Socrate a afirmat sunt trei principii care organizeaza totul: "Dumnezeu, materia si ideile". Pentru socratici, materia este subiectul generarii si al alterarii, al "devenirii si al coruptiei". Omul pentru a-si gasi mantuirea, deci, eliberarea din "prizonieratul efemer al materiei" trebuia sa-si dobandeasca intelepciunea primordiala a spiritului neintrupat si pentru asta, era obligat sa-si asume si sa triasca toate virtutile. In sfarsit, de la Socrate ne mai ramane o fraza memorabila: "Eu nu stiu ceea ce este El; eu stiu doar ceea ce nu este El"!
-va urma-

duminică, 30 ianuarie 2011

Misterele trecutului in ecuatiile viitorului
Filosoful Scolii Ionice, Archelaus, discipol al lui Anaxagoras credea ca principiul generator al tuturor lucrurilor are o natura duala. Prima parte este gandirea si este imateriala, iar a doua este aerul, care este material. Prin rarefierea si condensarea aerului se nasc alte doua elemente: focul si apa. Archelaus credea ca stelele ar fi locurile "fierului fierbinte". Alt filosof apropiat scolii de gandire Ionice, Heraclitus sustinea ca focul este primul element din care s-au precipitat celelalte si ca pana la urma va fi si ultimul element care le va absorbi si purifica pe toate celelalte. Fondatorul Scolii Italice sau Pitagoreice, Pitagora din Samos a intarit ideea ca intrega creatie universala este o insiruire logica de numere si cifre. Aceasta scoala de gandire punea in primul plan matematica pe care o considera cea mai sacra dintre stiinte. Discipolii lui Pitagora trebuiau sa inteleaga bine principiile aritmeticii, geometriei, astronomia si...muzica.
Pitagora isi imagineaza prima societate in care memebrii ei sa se ajute reciproc in dobandirea cunostintelor superioare, dar poate cea mai interesanta si profunda disciplina invatata in scoala sa spirituala era Tacerea, ca prima notiune de baza a contemplarii. Alaturi de Pitagora si Empedocles dezbate si argumenteaza teoria metempsihozei, mai cunoscuta la noi ca doctrina reincarnarii. Iata un rand revelator din gandirea lui Emepdocles: "Am fost baiat, apoi am devenit fata; planta, pasare, peste si inotam, inotam in marea cea mare". Intre 570-480 i.Hr, apare secta Eleatica, infiintata de catre Xenophanes, care ataca cosmogoniile si teogoniile lui Hesiod si Homer. Iata ce afirmatie face: "Dumnezeu este unul si imaterial, de fond si forma rotunda, neasemanandu-se in nici un fel cu omul; ca El este tot ceea ce se vede si tot ceea ce se aude insa nu respira; ca el este in toate lucrurile, mintea si intelepciunea, nu genereaza decat ceea ce este etern, impasibil, imuabil si rational". El mai credea in eternitatea tuturor lucrurilor care exista si ca lumea nu are nici inceput, nici sfarsit si ca tot ceea ce a fost generat este supus coruptiei si alterarii. Un discipol al lui Xenophanes, Parmenides s-a dezis in cele din urma de dogmele maestrului sau si a fost primul filosof care a afirmat ca Pamantul este rotund si l-a impartit in zone de exterminare si de moarte
-va urma-

miercuri, 26 ianuarie 2011

Anti-materia
Inainte sa incercam intelegerea conceptului de anti-materie, este bine sa zabovim putin asupra teoriei anti-lumii a lui Gustav Naan, concept ce a inspirat scenariul serialului Fringe. Estonianul Naan, asemeni lui Oscar Klein este convins ca exista lumi concrete formate din materie si anti-materie, ca niste dimensiuni paralele. El vorbeste de un intreg univers paralel, cu galaxii, sori, planete si o populatie asemanatoare noua. Gustav Naan pune totul in urmatoarea ecuatie:
Si I (-I)=0; 0=I (-I) si aceasta se poate traduce asa: lumea vizibila formata din particule este dublata intr-o alta dimensiune de o lume asemanatoare, dar formata din anti-particule. Lumea este despartita de anti-lume de o bariera energetica de netrecut,pericolul fiind al pulverizarii. Universul mare este astfel compus din doua alte universuri paralele, unul format din materie si altul din anti-materie si tocmai de aceea, este etern, caci atunci cand se ajunge la punctul 0 se topeste lumea aflata in contractie si se nastea cea din dilatare.
Din nimic se poate precipita materie, daca ea este compensata in anti-lume de o cantitate egala de anti-materie. Fizicienii francezi Louis de Broglie si J.P.Vigier si-au imaginat un subunivers format din anti-protoni, anti-electroni. Aceasta dimensiune nascuta din anti-particule este in oglinda cu lumea noastra. Autorul teoriei anti-particulelor, englezul P.Dirac, care a descoperit in 1928, antielectronul sau pozitronul este convins ca anti-materia ar fi formata din anti-atomi cu nuclee incarcate negativ si inconjurate de pozitroni. In 1966, americanii de la Laboratorul National din Brookhaven, au putut crea un nucleu de anti-hidrogen, pornind de la un anti-proton si de la un anti-neutron.
Aceasta descoperiere indrituieste teoria anti-lumilor. Gustav Nann crede ca acest univers paralel este in interiorul universului concret. Pe scurt, din ciocnirea lumii cu anti-lumea se naste lumina, cand un univers in contractie atinge punctul zero, nu se neantizeaza ci intra in anti-univers. "Totul contine doi poli meniti in a se inlocui unul pe celalalt", scrie Charroux in Cartea trecutului misterios. Daca ne ghidam dupa savantul Niels Bohr, care spunea : "totul este posibil, cu conditia sa fie suficient de nebunesc", putem sa indraznim gasirea raspunsului la intrebarea cine a creat universul?
-va urma-

marți, 25 ianuarie 2011

Alte cosmogeneze
Profesorul Allan Sandage are o teorie usor diferita fata de Martin Ryle. Universul este etern si finit, iar la origini, materia era condensata. Apoi, in urma unei explozii incepe dilatarea lui care dureaza 41 de miliarde de ani, dupa care urmeaza comprimarea: quasarii, nebuloasele, clusterele galactice, revin in punctul originar. Sandage a calculat ca un ciclu de dilatare-comprimare dureaza 82 de miliarde de ani. Aceasta respiratie universala este infinita. O alta teorie intersanta despre nasterea cosmosului ii apartine lui Oscar Klein care crede ca la inceput exista doar o nebuloasa cu un diametru de 2000 de miliarde de ani lumina.
Suedezul a presupus ca universul are doua fete, una vazuta si alta invizibila, sau cu alte cuvine, una formata din particule si cealalta din anti-particule, adica din materie si anti-materie. Gravitatia universala a facut posibila condensarea materie si anti-materiei formand doua lumi de sine statatoare.Urmeaza apoi ciclul de dilatare in care galaxiile se precipita cu viteze de deplasare ce nu pot fi calculate. Lumea materiei si cea a anti-matreiei sunt separate de o zona neutra denumita ambiplasma. Se poate intampla,in mod cu totul exceptional ca particulele si anti-particulele sa se intalneasca si atunci se produc explozii care descarca energii colosale, fata de care, vorba lui Charroux, "bombele noastre atomice par niste petarde".
Fizicianul rus Andrei Saharov crede ca universul s-ar fi nascut dintr-un anti-univers care s-a stins cu aprox. 20 -30 de miliarde de ani in urma. Deci, la inceput a existat un univers format din anti-particule, care s-au condensat la temperaturi foarte mari. Aceasta acumulare uriasa de energie ar fi provocat o mega-explozie, in urma careia s-a produs mai multa materie decat anti-materie. Asa s-ar explica de sunt atat de putine gauri negre in univers. Lumea noastra s-a format din particule-materie.
-va urma-

luni, 24 ianuarie 2011


Cateva teorii ale nasterii universului
Fizicianul Laplace a descoperit in sec al XIX-lea ca intreg universul se constituise prin sine insusi si ca niste uriase explozii energetice separasera planetele intre ele si creasera spatiile din galaxii.Cam in aceasi perioada, Antoine Lavoisier gaseste predicatul hermetic: nimic nu se pierde, nimic nu se creaza, totul se transforma, foarte aplicabil evolutiei universului. Robert Charroux grupeaza cele mai interesanate scenarii ale aparitiei universului pornind de la tezele unor oameni de stiinta remarcabili:
Dilatare: Universul Abatelui Lemaitre
Canonicul sustine varianta creationista. Pentru el, universul a pornit de la un punct, se afla in permanenta dilatare, iar la capatul acestei dilatari, totul va disparea.

Creatie continua: Universul lui Fred Hoyle
Spatiul nu are limite, iar universul etern se dezvolta fiind intotdeauna asemantor lui insusi si de o densitate constanta.

Big Bang: Universul lui Martin Ryle
Acum 13 miliarde de ani, toata materia concentrata intr-un singur punct din spatiu a explodat violoent, revarsandu-se. De aici s-a putut trage concluzia ca energia este egal materie. (E=M). La inceput, au plecat quasarii, aceste unde luminoase care au strabatut nebuloasa spatiala, apoi au fost proiectate galaxiile. Masa totala este finita, dar se afla intr-un spatiu infinit. Cand se va incheia perioada de 13 miliarde de ani, spatiul va fi plin si nu va mai exista timp. Teoria Big Bangului crede ca dupa aceea va urma o implozie care va retrage toata materia cosmica intr-un punct. Interesant este faptul ca aceasta teorie corespunde traditiei brahmanice care spune ca Dumnezeu cand a expirat a asezat universul si cand va inspira va absorbi din nou, in El Insusi toata Creatia. O respiratie a lui Dumnezeu (expiratie-inspiratie) ar dura, in viziunea hindusa aproximativ 11 miliarde de ani.
-va urma-

duminică, 23 ianuarie 2011


Cosmogoniile

Sunt multe teorii despre crearea lumii. Cosmogeneza i-a preocupat pe oameni din cele mai indepartate vremuri. Daca admitem ca umanitatea este sortita trecerii prin trei faze distincte in experientele ei intrupate: copilarie, maturitate si batranete, sau translatat in spatiu social: barbarie, civilizatie si decadenta, putem sa grupam viziunile despre nasterea cosmosului, in doua etape:
-cosmogonie naturalista
-cosmogonie elaborata
Viziunea naturalista propune urmatorul scenariu: Dumnezeu este Universul, el s-a desprins din intunericul primordial, s-a creat singur, apoi a zamislit fortele naturii care sunt zei. De la spirit la materie, plasa care a devenit suport al existentei, se numeste energie vitala (suflu divin). Naturalismul care avea sa evolueze catre materialism dialectic credea ca la inceput a fost un haos obscur din care, printr-o evolutie graduala, au aparut formele vii: corali, moluste, alge, viermi, care, in timp s-au structurat in regnul mineral, vegetal si animal. Din acest noroi primordial, obtinut prin descompunerea primelor fiinte apar plantele, insectele si pasarile, apoi tipuri mai evoluate de fiinte aquatice, pana la aparitia omului. Viziunea elaborata predispune catre un sistem religios.


Poate unul dintre cele mai complexe scenarii este cel indo-european. Din Rig Veda aflam ca la inceput "nu exista nici fiinta, nici nefiinta, nici eter, nici cer, nimic inconjurator si nimic inconjurat...insa Acela, numai El, respira, numai El, impreuna cu Ea, a carei viata o hraneste in sanul sau". Asadar, avem o prima viziune depre un Dumnezeu Tata-Mama, care se autogenereaza din nimicul primordial. Apoi, prin reflectie si contemplatie apare restul Marii Creatii. "Dorinta formata de inteligenta Aceluia a devenit samanta originara; samanta a devenit progresiv providentoiala, sau suflete si materie sau elemente". Dubla natura a lui Dumenzeu, ii permite perpetuarea creatiei."Ea care este hranita de El in sanul Lui a fost partea inferioara; si El, Cel care observa, a fost partea superioara".
Fraza aceasta din Rig Veda se regaseste in sens, in toate marile culturi ale lumii. Pentru chinezi, universul este un permanent dans al energiilor yin si yang, pentru egipteni, ce este sus este si jos pentru a se infaptui miracolul unui singur lucru, iar crestinii se roaga Tatalui sa faca lucrurile precum in cer, asa si pe pamant. Exista in intreg universul o cauza invizibila cu efecte vizibile, mai precis, creatia si Principiul Insusi nu pot fi intelese niciodata pe deplin. Conform Codului Manu, aparut dupa Rig Veda, la inceput universul era cufundat in non-materie,fiind imperceptibil.In aceasta nebuloasa neorganizata, Dumnezeu care exista prin Sine-Insusi (Brahma, cel ce nu poate fi cunoscut prin simturile obisnuite) a facut sa emane din substanta sa diferite creaturi si creatii. Traditia brahmanica spune ca Dumnezeul Absolut, pe care mintea nu poate sa-l perceapa, a facut la inceput apele, in care a depus o scanteie de viata, un germene care a devenit un ou stralucitor, din care Fiinta Suprema s-a nascut pe sine sub forma lui Brahma, care il are ca echivalent pe Tatal, din traditia iudaica. Brahma a ramas in Oul Gigant timp de un an. (hindusii au echivalat un an al lui Brahma cu 11 miliarde de ani umani), dupa care, prin puterea gandului l-a separat in doua parti: cerul si pamantul.
-va urma-

joi, 20 ianuarie 2011



Timpul universal

Cel care vrea sa abordeze misterul timpului are nevoie de cunoasterea sinelui si implicit a Universului, caci asa cum postula Einstein, timpul este o dimensiune spatiala. Universul este viu si se comporta ca atare. Astazi, oricine ii poate asculta suflul puternic care vine din neguri imemoriale, la Observatorul de la Princeton. Grupand definitiile oamenilor de stiinta, coroborate cu predicatele marilor traditii si religii putem sa ne facem o impresie cat de cat cuprinzatoare despre universul infinit si nelimitat. Organizarea lui este oarecum simpla: miliardele de astre formeaza constelatii, iar un grup de constelatii formeaza o galaxie. Pamantul apartine Caii Lactee.
Cum omul este integrat in univers, putem face analogiile corespondente: celulele organismului uman sunt stelele galaxiei, organele sunt planete, creierul e Soarele si atunci intelegem de ce Hermes Trismegistos a spus: "Ce este sus este si jos si ce este jos este si sus pentru a se infaptui miracolul unui singur lucru". Deci, universul este omogen, desi se afla intr-o permanenta dinamica si transformare. Robert Charroux scrie in Cartea Cunoasterii Interzise: "Atomul este un complex organizat, inainte de explozie (Big Bang), iar universul este un complex organizat dupa explozie!" Intrucat universul pare infinit, este foarte greu de gasit o definitie unitara a timpului. Intr-un anumit sens am putea spune ca timpul ar fi manifestarea eternelor revolutii ale constiintei si materiei, sau cum il conceptualizeaza mayasii: "timpul este unitatea de masura care permite gandului sa devina realitate!"
-va urma-

miercuri, 19 ianuarie 2011


Pe urmele cunoasterii, prin catacombe

Pana la urma, misterele ne leaga indisolubil de originile noastre. In toate culturile lumii, din Samoa pana in centrul Africii, din India pana in Europa si din Balcani pana in Americi, omul actual apare in urma unei "acuplari" dintre Cer si Pamant. Initiatorii nostri, dupa Potop, par veniti fie dintr-un trecut imemorial, fie de pe o alta planeta sau dimensiune a Multiversului. O trimitere interesanta la raporturile dintre o civilizatie cosmica venita sa colonizeze pamantul si evolutia ulterioara a omului, ne poarta pe carari serpuitoare pana in Agharta si Shambala. Conform nenumaratelor traditii orientale, dar si occidentale, Agharta este un regat subteran al initiatorilor rasei albe, un comandament central a stapanitorilor lumii de la suprafata, camuflat perfect de Hymalaia care ii tine pe locuitori departe de contaminarile cosmice si telurice. In anumite traditii, se insinueaza ca lumea subterana este Iadul, lumea ingerilor cazuti, care au tot arealul cunoasterii, mai putin capacitatea intelegerii Iubirii. O alta traditie ne arata ca in Agharta se poate patrunde prin patru intrari. Cea principala se afla in Tibet, una s-ar situa intre labele Sfinxului de la Gizeh, alta la Mont-Saint-Michel in Normandia si in sfarsit se mai poate patrunde prin poarta din padurea Broceliande in Britania. Ideea unui regat subteran nu trebuie confundata neaprat cu Iadul, ci mai degraba cu o dimensiune unde s-ar afla initiatorii veniti din spatiu. Zeii, sau ingerii cazuti, caci ne referim desigur la "o cadere in materie". Omul, asociat cu acesti ingeri cazuti, vine si el, in materie din "pestera uterului", din subteranele fiintei, ca o legatura infailibila cu Parintii cazuti in pacatul primordial Adam-Eva. Din acest considerent, Hristos nu se naste ci se intrupeaza, caci el este Fiul lui Dumnezeu, cel necazut in...Pacat!
Un alt subteran fascinant ii apartine lui Zamolxe, intruchiparea zeului Hermes pentru Traci. Atat profesorul Doru Todericiu cat si alti ilustri dacologi demonstreaza bazandu-se si pe marturiile unor istorici marcanti ca Herodot, ca Zamolxe i-a fost magistru si initiator lui Pitagora, si in nici un caz invers. Iata ce scrie Herodot: "Construindu-si o locuinta sub pamant, s-a ascuns de privirile dacilor, a coborat in acest loc al retragerii si a ramas aici trei ani. A fost plans si regretat cum ca ar fi murit. In sfarsit in al patrulea an, al a reaparut si a facut astfel sa para credibile toate cele spuse despre el. Eu nu resping nici nu admit ceea ce se povesteste despre Zamolxe si subteranul sau, dar cred ca ii este cu mult anterior lui Pitagora". Asadar, este mai firesc sa admitem ca initierile subterane din Antichitate nu sunt nici de origine greaca, nici egipteana ci mult mai vechi, provenite de la o civilizatie care se afla la apogeu cu aproximativ 13.000 de ani in urma: Imperiul Trac. Getii sunt tot una cu gotii, adica populatie celtica. Cultul lui Zamolxis este vazut de anumiti istorici ca un centru religios in care se ingemaneaza patrimoniile hiperboreenilor cu ale populatiilor din Orientul Apropiat, cu precadere semitii!
-va urma-

sâmbătă, 15 ianuarie 2011

Ritual si ceremonial la Eleusis
Invataturile secrete de la Eleusis ascundeau in formele lor simbolice, mesaje ale unor initiatori-civilizatori veniti din Cer, informatii despre univers, energii creatoare si distrugatoare, identitatea galactica, notiuni exceptionale de astronomie, fizica, magie. Trebuie sa remarcam ca initierea in Misteriile Eleusine se aseamana cu cea din Cartea lui Enoh, transmiterea fiind oferita de o zeita, o femeie, in cazul nostru, Demetra, prin ritualul bauturii magice: ambrozia! Unii exegeti sunt de parere ca esoterismul elen a fost insipirat de egipteni, altii considera ca mostenirea gnozei venea de la fenicieni care, la randul lor fusesera initiati de catre celti. Ca toate creatiile umane, si scolile filosofice si teologice din Eleusis, au decazut sfarsind prin corupere. Preotii au pierdut semnificatia transmiterii, inlocuind misterul cu ritualuri din ce in ce mai pompoase, mai spectaculoase, dar golite de scanteia divina! Acelasi lucru s-a intamplat in istorie cu toate marile Transmiteri de la Vede la Noul Testament!
Eleusiile erau practicate la fiecare cinci ani fiind oficiate de hierofanti si thisiade (preotese) care purtau coroane de mirt si tineau in mana, o cheie, ca simbol al misterelor. Desi sarbatorile durau cam doua saptamani, 9 zile erau extrem de importante in ritual si ceremonial. In prima, se adunau neofitii, in a doua se facea purificarea prin apa (alaze mystoi). In a treia zi se tinea post pana la apusul soarelui, se pregatea patul fecioarei divine. O data cu caderea serii, se intreupea postul, putandu-se manca prajituri cu mei si orz si sa se bea amrozie (ciceon). A patra zi era inchinata procesiunii cosului (calathus-care reprezenta o cutie in care s-au pastrat toate cunostintele umanitatii inainte de Potop).Urma procesiunea flacarilor in cea de a cincea zi. In a sasea, se sarbatorea plecarea zeitei Atena la Eleusis si se celebra cultul zeilor Dionysos, Iacchus si Ceres. Pelerinajul se oprea in a saptea zi, cand procesiunea se indrepta spre Templu cu ceremoniile smochinului si traversarea podului care simboliza legaturile dintre lumile infernale, terestre si ceresti. In a opta, se celebra initierea lui Esculap, iar profanii treceau de la statutul de adormit la cel de trezit. A noua si cea mai importanta zi, se numea plemochoe dupa numele a doua vase umplute cu vin, unul asezat la est si celalalt la vest, care erau sparte la sfarsitul ritualului, cand se rosteau formule magice si erau invocate Geniile Creatoare. Iata ce scrie Robert Charroux in Cartea cunoasterii interzise: "Sensul acestui simbol este clar: cunoasterea a venit din vest, de la pelasgii-celti si din est prin indo-europeni si persi.Vasele pot fi sparte, cunoasterea i-a fost transmisa initiatului!"
-va urma-

vineri, 14 ianuarie 2011


Misterele Antichitatii
Ce va fi a mai fost! Pare a fi mesajul principal al cartilor apocaliptice. Revin la teza cromozomilor-memorie, atat de coerent prezentata de Robert Charroux. Pentru a intelege viitorul, este musai o plonjare si mai profunda in negura trecutului. In acest sens ar trebui sa privim misterele antichitatii ca pe o uriasa mostenire lasata de stramosii nostri primordiali, zeii sau...extraterestrii. Mysterion, in greaca inseamna initiat, iar rolul si rostul acestuia este ca dupa ce intelege tainele vietii si ale lui Dumnezeu, sa predea aceste invataturi, profanilor pentru a-i ajuta sa se trezeasca. Rudolf Steiner spunea intr-una din conferintele sale: "Gandurile oamenilor sunt imagini. Gandurile zeilor sunt oameni!" Intelegand ca intotdeauna gandul precede materia si ca adevarul este constituit dintr-o parte vizibila (efectul) si una invizibila (cauza), sa patrundem smeriti, dar arzand de dorinta intelegerii, in scolile Marilor si Micilor Misterii!
Lewis Spencer scria in Profetia simbolica a Marii Piramide ca :"In misterele egiptene, erau exprimate intelepciunea si stiinta oculta a antichitatii, cristalizate si sistematizate astfel incat, daca nu ar fi fost pastrate intr-o forma alterata, ele ne-ar fi invatat totul!" Urmasii superbei culturi egiptene, grecii isi codificau initierile in scolile de mistere de la Eleusis. Despre ridicarea templului inchinat Intelepciunii, scrie Homer intr-un imn, in secolul al VII-lea i.Hr. Foarte schematic, scenariul este urmatorul: Zeus si zeita-consoarta Demetra o concep pe mult iubita Core, pe care o rapeste Zeul Infernului, Hades. Distrusa de durere si de dor, Demetra isi cauta fiica peste tot, insa degeaba. In peregrinarile sale disperate, deghizata intr-o batrana slujnica este gazduita la curtea regelui Cheleos. Dupa ce bea un amestec de apa, orz si mac, Demetra se ofera ingrijitoare pentru copilul regelui, sperand ca aceasta proximitatea ii va atenua dorul pentru propria-i fiica rapita. In fiecare seara, zeita il ungea pe corp, pe noul nascut al reginei cu ambrozie, ziua si-l trecea prin flacarile purificatoare ale Focului Sacru, noaptea pentru a-l face nemuritor. Surprinsa de mama, intr-o noapte, Demetra s-a vazut nevoita sa se deconspire: "Eu sunt cea venerata, cea care regenereaza oamenii si face sa creasca plantele! Vreau sa se ridice aici un templu unde eu insumi voi face cunoscute misterele" Nu putem sa nu constatam uriasa asemanare dintre acest mit si cele egiptene cu Isis care-l cauta disperata pe Osiris...Sensibilizat de dragostea si bunatatea Demetrei, Zeus hotaraste ca Hades care, intre timp se casatorise cu Core sa-i permita Demetrei sa-si revada fiica, o treime din an.
-va urma-

miercuri, 12 ianuarie 2011

Predicate hermetice
Sunt din ce in ce mai multe dovezi ca au existat cateva civilizatii infloritoare inaintea umanitatii pe care noi o cunoastem din preistorie si pana astazi. Cunostinte analoage sau diferite de ale omului modern au fost transmise cu mii de ani in urma mayasilor, incasior, celtilor, egiptenilor si mai apoi grecilor antici. Cu alte cuvinte, tot ceea ce stim astazi, a fost experimentat de stramosii nostri primordiali, terestri sau extraterestri. Hermes Trismegistos, considerat marele invatator al zeilor si initiatorul oamenilor spune din Discurs universal al lui Hermes catre Asclepios: "Neantul, nu poate deveni ceva; insasi natura sa ii interzice sa fie. Natura fiintei,dimpotriva, ii interzice acesteia sa nu fiinteze!". Observam asadar, ca in zorii antichitatii, stramosii nostri aveau cunostinte extinse de fizica quantica, conceptualizand foarte bine notiunile de potential si dinamica, de vid si plin, spirit si materie. Asclepios este denumiea in greaca a lui Esculap- zeul medicinii. Sa continuam sirul gandurilor lui Hermes:"...O. Asclepios, omul este deci o mare minune, un animal demn de a fi respectat si venerat.Pentru ca el imbraca natura divina, la fel ca un zeu. Toate lucrurile au doua sexe (+) si (-)!"
Mai tarziu, inteleptul Anaxagoras ii spune urmasului lui Esculap, Hippocrate: "Deoarece totul este infinit si etern, chiar si materia, pentru ca in ea si prin ea sunt create nenumarate lumi, coexistente si succesive in spatiu si timp!" Observam limpede, ca stramosii nostri stiau ca universul este multidimensional. Cunostiintele spirito-stiintifice ale inaintasilor nostri le exced pe ale noastre de azi, continuam sa ne minunam de acuratetea si precizia anticilor: "Nu numai natura in ansamblul ei este infinita ci si tot ceea ce o compune in numar si dimensiuni." Pasajul cheie din Secretul lui Hippocrate a maretului Anaxagoras si care ne poate calauzi spre o intelegere profunda a vietii si mai ales a diferentierii dintre existenta si fiintare este acesta: "Trebuie sa stii, O Hippocrate, ca totul este in tot si ca separarea absoluta nu este in nici un fel posibila, fiindca in tot este o parte din tot!" Ce interesant, ca pe Hermes Trismegistos, egiptenii il numeau Zeul Thot! Concluzia tuturor invataturilor hermetice este trasa tot de Anaxagoras: "Nimic nu se naste si nimic nu dispare; este vorba doar de amestecuri si separari intre lucrurile care exista, sau, daca vrei, pentru a intelege mai bine silogismul meu, ceea ce produce aceste tranformari aparente sunt deplasarile diferitelor substante, cantitatea fiecarui element este incalculabila si ea va ramane mereu in lume, egala cu ea insasi!"
Deci, in fiecare generatie noi traim pe orizontala si verticala exact aceeasi poveste a renuntarii omului la efemer si la unirea lui cu eternitatea, In cheie crestina aceasta se traduce: "M-am lepadat de Satana, m-am unit cu Hristos, ma lepad de Satana, ma unesc cu Hristos si acum si in vecii vecilor!" O parte din fiintarea mortii se afla in trupul viu inca de la nastere, precum si o scanteie din existenta vietii se ascunde in "inima putreziciunii!". Pentru hermetici ecuatia devenirii este simpla: Omul cu patimile si orgoliile lui trebuie sa coboare in mormant, sa se confrunte cu elementele sale constitutive si mai ales cu Arhontele care pazeste pragurile, sa moara ca individ pentru a putea renaste ca Om Indumnezeit!
-va urma-

duminică, 9 ianuarie 2011


Un roman explica Experimentul Philadelphia
Profesorul de fizica Doru Todericiu are o teorie asupra quasiubicuitatii intalnite in cazul Experimentului Philadelphia, dar si a altora, petrecute de partea cealalta a Cortinei de Fier, in URSS. Explicatiile sale se refera la comportamentul particulelor atomice. Ecuatia propusa nu este greu de inteles. Sa presupunem ca exista doua orbite in jurul unui nucleu, prima de dimensiuni mici pe care graviteaza, sa zicem, particula (a) cu o energie de 50, iar a doua, ceva mai mare, pe care graviteaza particula (b) cu energia de 100. Daca particulei (a) i se transmite o energie de 100, ea va sari, imediat pe orbita (b), fara ca elementul timp sa fi actionat si fara a se fi strabatut vreo distanta. Exact ca o aparitie spontana materializata din eter. Experimentul Philadelphia a demontrat efectul teleportarii.
In lumina acestei teorii, apartinand cercetatorului roman, Doru Todericiu, in Experimentul Philadelphia, vasul a trecut pe o linie de forta mai intensa. Intelegand principiul Panglicii lui Moebius, americanii au adaugat puterea considerabila a energiei anuland gravitatia navei pe orbita initiala fiind teleportata in universul altei orbite. Dezvoltand analogii diverse si vazand ca legea gravitatiei poate fi sfidata pe o orbita, putem sa gasim niste raspunsuri ceva mai satisfacatoare cu privirea la ridicarea piramidelor, a menhirelor si dolmenelor, a giganticelor statui din Insula Pastelui, la transportarea blocurilor uriase de piatra de la Cuzco si Ba'albeck. Toate constructiile antichitatii par ca ironizeaza gravitatia si asta ne intareste ideea unei descendente din stramosi superiori care aveau cunostinte extinse de genetica, fizica, matematica, cosmogonie, dar mai ales de radionica si energetica!
-va urma-

sâmbătă, 8 ianuarie 2011


Panglica lui Moebius
Denumita astfel in cinstea matematicianului german care i-a studiat proprietatile,banda lui Moebius este o panglica cu insusiri speciale si se poate realiza simplu dintr-o foaie de hartie A4. Se taia foaia pe lung iar cele doua bucati de hartie rezultate se unesc la un capat. Capetele panglicii astfel formate se unesc si ele, dar unul din capete se resuceste cu o jumatate de rotatie. Va rezulta astfel o panglica aparent normala dar care a fost lipita invers. O fasie de hartie ABCD ale carei extremitati sunt lipite astfel incat punctele de capat AB se lipesc peste DC, datorita rasucirii hartiei, in loc sa se suprapuna peste CD. Spre deosebire de alte panglici, in sensul clasic al cuvantului, aceasta nu are decat o singura parte (si o singura margine)!In mod normal, daca taiam o panglica cu capetele lipite intre ele dar nerasucite, am obtine doua panglici de lungimi egale, cel mult de latimi diferite. Pentru 'specialisti' aceasta banda poate fi reprezentata ca un grafic tridimensional prin urmatoarele formule:

x = cos(s) - t*cos(s/2) + cos(s) (-t stanga)
y = sin(s) + t*cos(s/2) + sin(s)
z = t*sin(s/2)
Proprietatile acestei panglici au nascut o serie de scenarii si ipoteze privind lumile paralele. Sa facem un exercitiu de imaginatie: Daca decupam banda ABCD pe lungime, obtinem pe aceeasi banda un spatiu bidemensional. Putem aplica teoria matematicianului Moebius speculand ca este posibila co-existenta mai multor dimensiuni in acelasi spatiu. Un fel de matrusca ruseasca: in burta unei papusi mari, incape una medie, in a carei burta intra una si mai mica...In functie de lungimea taiata din panglica, la 1/3, 1/4 sau 1/2 putem obtine o serie de lumi bidemensionale.Printr-o analogie simpla, aceasta ipoteza ar putea explica straniul Experiment Philadelphia.
-va urma-

vineri, 7 ianuarie 2011


Enigma Experimentului Philadelphia
Exegezele lui Daniken, Charroux, Zweig sustinute de manuscrise vechi, rosicruciene,gnostice precum si de cele mai recente descoperiri arheologice redeseneaza harta originii noastre terestre. Zeii antichitatii sunt stramosii nostri superiori, de origine extraterestra. Aceste perspective nu contrazic invaturile religioase, ci le explica mult mai bine. Calatoriile interplanetare au existat intr-un trecut nebulos, sunt valabile si astazi si vor fi atata timp cat va exista o evolutie a constientei de la mineral, la vegetal, animal, uman, demiurgic, angelic, divin...Ar trebui sa invatam ca timpul nu este liniar si ca universul este mai degraba, un multivers. In aceasta logica putem intelege continuumul spatio-temporal. In fiecare generatie se deruleaza intreaga istoria a civilizatiei, avem in acelasi timp, dar in spatii diferite aborigeni in pielea goala care obtin focul prin frecarea pietrelor si gadgeturi, tehnologii care sfideaza puterea de imaginatie a unui civil oarecare... Pe orizontala existentei se afla Samsara, Roata Destinului ca o ciclicitate infailibila. Viata in trup este supusa raportului cauza-efect, doar viata in spirit este libera! De aceea religiile promit omului eliberarea, adica iesirea din Roata...
Dar sa revenim la stiintele secrete. George Langelan povesteste in Fapte Blestemate straniul experiment de la Philadelphia, prin care, in noiembrie 1943, o nava militara americana a disparut din rada portului, reaparand brusc sub privirile costernate ale martorilor. Iata despre ce a fost vorba: in 1942, dr.Morris K. Jessup s-a prezentat la Biroul de Cercetari Navale unde a afirmat ca a pus bazele unui sistem stiintific, influentat de teoria lui Einstein privind campurile unificate. Aplicat, acest sistem ar putea deplasa obiecte prin timp si spatiu. Experientele au inceput in largul oceanului lasand uimita intraga asistenta formata din elita militara americana.
Nava folosita in experiment a disparut si reaparut de cateva ori, fara a putea fi oprita, la distante uriase.Cand procesul de materializare/dematerializare a fost stopat s-a constata ca membrii echipajului disparusera fiind inghititi de "un foc mare". Cativa supravietuitori au fost tratati, ins a fara succes, decedand ca urmare a unor crize nervoase fara precedent. Toate marturiile despre acest experiment au fost indexate la Top Secret. Ceea ce sporeste misterul Experimentului Philadelphia este faptul ca dr. Jessup a fost gasit mort la bordul masinii sale, concluzia oficiala fiind: sinicidere!
-va urma-

joi, 6 ianuarie 2011

Pe urmele stiintelor secrete
Pentru a intelege si mai bine ca povestea civilizatiei noastre postdeluviene, este, de fapt, o extensie a unei umanitati mult mai vechi, ar trebui sa patrundem in fascinanta, dar periculoasa lume a stiintelor secrete. Din pacate, desi suntem romani, foarte putini dintre noi stiu ca prima racheta cu propulsie a fost inventata in Romania. La Sibiu, in 1529 Conrad Haas a finalizat proiectul unei rachete spatiale cu trei compartimente de carburant solid, care a fost lansata in 1555. Aceasta uluitoare descoperire ii apartine profesorului Doru Todericiu de la Facultatea de Stiinta si Tehnica, Universitatea din Bucuresti.
Studiind manuscrise medievale, el a descoperit un pergament care descria cu o acuratete surprinzatoare o racheta moderna. In 1967, prof. Todericu isi explica descoperirea in Revista Romana de Istorie, editata de Academia Republicii Socialiste Romane.Sa zburam putin la capatul opus al planetei si sa aterizam la Monte Alban, in Mexic. Cu doua mii de ani in urma, zona era populata de olmeci. Printre putinele lucruri stiute despre ei, este si faptul ca ei construiau statui gigant care infatisau personaje colosale, purtand pe cap niste casti care seamana perfect cu cele de cosmonaut. Faptul ca olmecii au aparut la fel de brusc, cum au si disparut a dat nastere mitului ca ei, asemeni nephilimilor, au venit din cer colonizand pamantul. Este o alta varianta a Fiilor Cerului, sedusi de Ficele Pamantului si a nasterii Titanilor. In Bolivia pe Puerta del Sol sunt sculptate motive care seamana uluitor cu niste OZN-uri. Un alt basorelief demonstreaza cat se poate de clar, ca stramosii nostrii, sau initiatorii lor aveau cunostinte de astronautica.
Este vorba despre un desen din interiorul Templului de la Palenque in care apare o nava spatiala, pilotata de un personaj costumat asemeni unui cosmonaut modern care se indreapta spre planeta Venus ale carei coordonate sunt foarte precise. Vrem, nu vrem, apar din ce in ce mai multe dovezi ca aventura umana nu a inceput cu 6000 de ani, in urma, cum pretind ultraortodocsii evrei, ci cu mult inaintea potopului. In timpuri imemoriale, colonisti din spatiu au aterizat de pe planeta Venus pe teritoriul Americilor de astazi. Exista sute de desene care ilustreaza calatorii spatiale in manuscrisul Troano si in codexurile Cortesianus si Perez. Pentru mayasi, olmeci si incasi zeii initiatori Quetzalcoatl, Orejona, Kukulkan, Viracocha aveau origini venusiene.
-va urma-

miercuri, 5 ianuarie 2011


Uluitoarea inventie a benedictinului Ernetii Pellegrino
Secolul al XX-lea avea sa aduca umanitatii doua aparate de filmat in trecut: magnetoscopul si cronovizorul. Daca primul surprinde imaginile din trecutul apropiat, cronovizorul surprinde momente specifice derulate oricand. Studiind precis raportul dintre cauza si efect, avand un aparat electronic caruia i s-a setat o data istorica, in mod ideal detaliat se poate "calatorii"de la (-) la (+).Un calugar benedictin, Ernetti Pellegrino au reusit sa converteasca in imagini si sunete evenimete istorice trecute. Pasionat de pre-polifonie (muzica din cea mai veche antichitate pana la anul 1000), padre Ernetti, impreuna cu 12 fizicieni, lucrand in laboratoare secrete din Venetia si Roma au reusit in 1956 sa reinvie trecutul filmandu-l! Calugarul a avut o inspiratie geniala pornind de la principiul conform caruia undele luminoase si sonore, dupa emisia lor, nu sunt distruse, ci se transforma ramanand prezente continuu. "Nimic nu se pierde, totul se transforma" suna un principiu al Kybalionului. Desi, anumiti fizicieni, inca se mai indoiesc de asemenea posibilitati tehnologice, parintele Ernetti afirma ca undele in cauza apartin dimensiunii astrale.
Printre altele, inventatorul Cronovizorului sustine ca o unda sonora, de exemplu se subdivizeaza in ultrasunete, hipersunete, hiposunete, supunandu-se legilor dezintegrarii materiei, pana la stadiul sub-atomic. "Inventia mea nu are nimic in comun cu metodele parapsihologiei sau metafizicii! Este stiinta in stare pura!" pretindea calugarul italian in anii '60. Abia spre sfarsitul secolului, cand domeniile cuantice au inceput sa preocupe comunitatiile oamenilor de stiinta, s-a admis un adevar scris in toate Cartile Sfinte: baza creatiei este lumina! Daca prin rezonanta magnetica putem fotografia un organ care emite lumina, de ce ne este atat de greu sa acceptam ca suportul materiei de la energie fina la aglomerare celulara este Lumina!
La început Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric şi Duhul lui Dumnezeu se mişca pe deasupra apelor. Dumnezeu a zis: „Să fie lumină!” Şi a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună şi Dumnezeu a despărţit lumina de întuneric. Dumnezeu a numit lumina zi iar întunericul l-a numit noapte. Astfel , a fost o seară şi apoi a fost o dimineaţă: aceasta a fost ziua întâi.” Padre Ernetti ar fi inregistrat cu ajutorul cronovizorului Tablele Legii dict
ate lui Moise pe muntele Sinai, rastignirea lui Iisus, o slujba celebrata de Papa Pius al XII-lea si un discurs al lui Benito Mussolini. Legenda spune ca echipa de fizicieni coordonata de calugarul benedictin ar fi reusit sa filmeze exploziile atomice de la Sodoma si Gomora. In 1950, in paralel cu italianul, inginerul englez George Delawar incepea experimente asemanatoare cu inginerii de la Oxford. Dupa cativa ani de reglaje ale aparatului, a reusit sa obtina o fotografie de la nunta sa petrecuta cu 23 de ani in urma, la Nottinghan. Intrebat de ce nu arata publicului Cronovizorul, Ernetti a afirmat: "Daca va arat aparatul meu, acesta ar putea folosi la citirea creierului oamenilor. deoarece gandirea este o unda"!
Colaboratorii sai, au recunoascut sub protectia anonimatului ca investigatiile lor s-au concentrat asupra filmarii momentului in care Sf.Ioan a scris Apocalipsa, disparitia civilizatiei mayase, moartea Ioanei d'Arc, Biblioteca din Alexandria, precum si pentru realizarea unor interviuri cu Anaximandru, Thales, Solon, Pitagora, Socrate, Aristotel...Se spune ca, speriat de consecintele nefaste pe care acest aparat le-ar produce in mainile unor indivizi fara caracter, Ernetti ar fi distrus Cronovizorul. Unii sunt de parere ca el se afla totusi, bine pazit la Vatican. Un ziarist de la Domenica del Coriere l-a intrebat pe benedictin cand ar putea dezvalui secretul acestei uluitoare inventii. Iata ce a raspuns slujbasul Papei: "Cand omul va invata sa actioneze numai in directia binelui. Numai pentru bine!"



-va urma-

marți, 4 ianuarie 2011

Memoria cromozomiala si calatoriile in timp
Studiile doctorului Friedmund Newmann au demonstrat ca in absenta testosteronului, orice fiinta vie este de sex feminin.Pornind de la aceasta observatie privind hormonul masculin, anumiti savanti confirma miturile celtice, in care primul om a fost o femeie, si nu Adam. Ceva mai batrani si probabil, mai initiati decat evreii, celtii o numesc pe Mama originara: Ana. Oamenii sunt partial nemuritori, din moment ce se inmultesc prin sciziparitate, adica o parte din corpul si din sufletul nostru nu dispare ci continua aventura vietii in fiecare generatie, prin descendenta. Intelegem, acum importanta povetii Mantuitorului: "Cresteti si inmultiti-va!" Noi, prin ereditate, mostenim cunoasterea de la parintii nostri pana la cuplul primordial: Adam-Eva! Memoria a ce a fost si mai ales a ce va fi este intiparita in ADN. Cromozomii ne fac contemporani cu fiecare generatie.Calugarului benedictin Pellegrino Ernetti, a inventat in 1952, Cronovizorul, un aparat capabil sa filmezein trecut. Astfel, padre Ernetti impreuna cu alti 12 savanti au putut seta aparatul pe Crucificarea lui Hristos, pe un discurs al lui Mussolini, practic au putut surprinde secvente din alte timpuri, ca si cum s-ar fi derulat aievea.
In acest moment, Cronovizorul se afla la Vatican, fiind unul dintre cele mai bine pazite secrete. Aceasta noua descoperire este prezentata de Francois Brune, care este autorul cartii Noul mister al Vaticanului. O alta carte care trateaza acelasi subiect este The Creation and Disappearance of the World’s First Time Machine de Peter Krassa. Fenomenul de Deja vu nu este altceva decat o suprapunere a unei amintiri din alta existenta peste experienta din prezent.Prin memoria cromozomiala se poate explica faptul ca in fiecare generatie, exista genii care isi duc opera mai departe: Hermes Trismegistos-Zamolxe-Pitagora-Moise-Lao Tze-Buddha-Leonardo da Vinci-etc.
-va urma-

duminică, 2 ianuarie 2011


Visul ca mijloc de calatorie intre dimensiuni

Ne-a surprins pe toti, dupa ce am devenit parinti, sa constatam ca bebelusul nostru de cateva zile viseaza, zambeste, are o traire interioara intensa. Ce anume provoaca visul la un pui de om care nici macar n-a deschis ochii?Prin encefalograme si alte rezonante magnetice, astazi putem intelege mecanica visului. Shamanii din Peru cred ca toate creaturile viseaza: omul, cainele, muntele, bradul pentru ca toate sunt inzestrate cu suflet, "care se intoarce acasa in timpul somnului".
Semnele clinice ale starii de visare sunt usor de descifrat: in timpul somnului aparatul muscular se relaxeaza complet, insa isi reia activitate in timpul visarii, ochii se invartesc in orbite, iar encefalograful observa procesul de visare prin amplitudinea oscilatiilor din regiunea pontica a creierului. Medicii converg in diagnosticul ca persoanele care nu viseaza sunt vicitimile unor halucinatii si dereglari in stare de veghe. Visam, in mod obisnuit de trei-patru ori pe noapte, prima repriza dureaza aproximativ 10 minute, iar ultima, in jur de 4o de minute. S-a constat ca visul este mai folositor omului, chiar decat somnul. Un experiment a demonstrat ca un subiect privat de somn caruia i s-au permis doar reprizele de visare, a putut sa-si vada de viata lui obisnuita, fara nici o dereglare. Visul pare sa aibe rolul de a stabili legatura dintre omul intrupat cu prim ul tip de spatiu caruia ii apartinem: domeniul Logosului!
-va urma-

sâmbătă, 1 ianuarie 2011


Memoria ADN-ului
Conform celor mai uzuale definitii, cromozomii formeaza nucleul celulei, sunt compusi din ADN (acid dezoxiribonucleic) si se comporta ca urias computer celular unde se inscriu ca informatie planul speciei respective si acumularile de inteligenta (constiinta), precum si parametrii corpului. Genele din ADN sunt suportul ereditatii. Denumirea vine de la hroma=culoare si soma=corp. Experimentele profesorului german Konrad Lorenz au demonstrat ca un pui de gaina recunoaste toate sunetele si vocile pe care le-a auzit inca din stadiul de ou si ca, in general, pasarile invata deja limbajul speciei in perioada clocitului.Evident, ca si copilul inca nenascut, capteaza toate informatiile din perioada uterina. De aici putem deduce ca memoria omului si a animalelor preexista de la nastere, iar universul are cromozomii lui memorie! Robert Charroux scrie in Cartea Cartilor: "Fiecare individ este inraurit pe planul director al celulelor care sunt programatorii unde se inregistreaza specia. Din acest motiv boabele de grau dau nastere, in mod invaraiabil, unor tije de grau, stejarul da ghinda, iar pasarea da nastere unei pasari, niciodata unui mamifer". Putem desprinde de aici ideea ca omul nu inventeaza niciodata nimic, ci pur si simplu, isi aminteste informatia scrisa in ADN-ul sau.
Prin intermediul cunostintelor noastre ereditare, vorbim, citim, construim de la unelte pana la nave spatiale, intelegem si analizam! S-a incercat urmatorul experiment care sa demonstreze valabilitatea Teoriei Cromozomilor-Memorie: un ou de randunica a fost scos imediat din cuib si clocit intr-un incubator pentru a taia ori ce comunicare cu semenii sai. In octombrie cand toate randunicile au migrat spre Congo, a fost eliberat si puiul care n-a petrecut nici macar o clipa cu familia sa. Evident, a fost marcat si eliberat, ca si celelalte pasari. S-au reintalnit in Africa. O alta "coincidenta" este faptul ca toate randunicile din Anglia zboara in Africa de Sud. La mine acasa, sunt cuiburi de randunici din 1996. Prin ce taina, de peste 14 ani puii lor stiu sa revina? De ce o anumita specie de pinguini innoata pana la epuizare cautand in Atlantic o portiune de uscat, pe care nu o gasesc niciodata? Robert Charroux este de parere ca pinguinii acceseaza o memorie inscrisa cromozomial de dinainte de potop, cand in acea regiune existau zone de uscat. Erich von Daniken este de acord cu viziunea confratelui francez concluzionand ca intreaga creatie are o memorie ereditara inscrisa in cromozomi. De aceea, de exemplu stejarul ofera o arhitectura specifica ramurilor sale, iar speciile si regnurile diferite nu se pot incrucisa fara a produce mutatii teribile!
-va urma-