Esti pregatit de razboi?

Va scriu doar atat:

1. „Distrugeti orice este bun in tara dusmanilor vostrii.
2. Faceti de ras zeii si improscati cu noroi ce inseamna traditiile.
3. Subminati prin ori ce mijloace prestigiul paturilor conducatoare, oriunde este posibil, implicati-le in afaceri obscure, si faceti-le de rusine la momentul oportun.
4. Propagati cearta si dezbinarea printre cetateni.
5. Instigati tineretul impotriva batranilor.
6. Impiedicati in ori ce mod activitatea autoritatilor.
7. Plasati-va peste tot agentii.
8. Nu aveti retineri sa colaborati nici cu cei mai josnici si respingatori indivizi.
9. Promiteti cat mai mult, nu faceti economii la bani sau la cadouri, deorece acestea produc dobanzi substantiale”!

Textul ii apartine lui Sun-Zu, are o vechime de 2500 ani si face parte din lucararea „Arta Razboiului.”

Acum va intreb:

Cititi presa, urmariti emisiunile de stiri?

Asistati la spectacolul politic?

Cat de bine va simtiti ca niste robotei in slujba unei oligarhii prospere?

V-ati intrebat vreodata cum se face ca in lume trei sute de famillii, prin capitalul lor pot influenta mediile politice si economice in asa fel incat cinci la suta din populatie sa traiasca in super lux, iar optzeci la suta, sub pragul saraciei?

A fost viata nedreapta cu dvs, sau pur si simplu v-ati lasat manipulat de o gasca de „baieti destepti”, pe care i-ati imbogatit prin pasivitate?

Deci: Esti pregatit de lupta? Ia-ti armele de care ai nevoie pentru a izbandi:

Platosa iubirii

Coiful intelepciunii

Sabia actiunii juste

Scutul dragostei de tara.

-Mic eseu despre puterea cuvantului-

Exista o stiinta a cuvintelor...Suntem si devenim ceea ce gandim, rostim si actionam...in spatele sunetelor, vibratiilor, energiilor vitale care formeaza un cuvant se afla vointa. Fie ca vointa acestui popor sa ne dicteze destinul colectiv: pace, prosperitate, lumina, armonie, intelegere, cunoastere, generozitate...

Daca am stii ce putere fantastica se ascunde intr-un singur cuvant, poate atunci am tacea trei ani, ca in scolile pitagoreice, inainte de a ne adresa semenilor nostrii! In minunata sa carte, „O istorie a raului”, Michel Faucheux gaseste patru tipologii distincte ale raului in lume: in numele Domnului, in numele Diavolului, in numele istoriei si in numele omului. Pornind de la intelesul tainic al Scripturii: „La inceput a fost Cuvantul, si Cuvantul era la Dumnezeu”, autorul intuieste si demonstreaza ca in esenta, raul este o pervertire, o virusare a cuvantului, si astfel neneorocirile incep sa se abata asupra creatiei umane. Daca Iisus Hristos este cuvantul Iubirii, cuvantul creator, eliberator, nascator, verbul diavolului este pur si simplu negarea scanteii divine in om. De la cuvantarile papei Urban al II-lea care au alimentat cruciadele pline de sange, la discursurile pline de zel ale papei Inocentiu al III-lea care au generat cea mai tenebroasa activitate umana-inchizitia, la cuvantarile furibunde ale lui Hitler, capabile sa puna in miscare odioasa masinarie a crimei in lagarele de concentrare, pana la indemnurile fundamentalistilor islamici care aduc teroarea prin fum, foc si daramaturi, omul a pus uneori cuvantul in slujba haosului si al pierzaniei. Sigur istoria se leagana, cand intr-o parte, cand in cealalta, individul gasind in el si capacitatea de a construi o viata si o lume, mai bune prin puterea aceluiasi cuvant. Sa ne amintim ca marile realizari ale umanitatii se sprijina pe ideile liderilor spirituali ai fiecareia dintre generatii.Un exemplu minunat este dialogul nascator al unei Europe unite dintre Mitterand si Kohl.

Imi propun in aceste randuri sa vorbesc, sau sa tac, dupa caz despre cuvantul care raneste iremediabil pe aproapele nostru. Aducem, desigur, din nestiinta in vocabularul uzual cuvinte atat de grele, incat urmele pe care le lasa in sufletele celor care le primesc, se termina, de cele mai multe ori, tragic. Cati copii nu s-au sinucis dupa ce unul dintre parinti l-a ocarat atat de tare, incat le-a anulat orice urma de demnitate, cate sotii nu si-au parasit partenerul de viata dupa ce au auzit orori de nedescris? Chiar si in traficul acesta infernal, cati soferi nu au ajuns in spital dupa o partida vascoasa de injuraturi. Sa nu uitam de experimentul doctorului Masaru Emoto, care a supus apa unor infleunte vibratorii ale cuvintelor. Astfel sub puterea lui: „te iubesc”, „esti frumoasa”, apa s-a cristalizat minunat, iar aflata sub potopul unor vorbe grele ca „ te urasc”, „proasto”, „esti un nimic”, a capatat o imagine neconturata, haotica. Daca mai adaugam aici si forta concreta a blestemului, putem avea o imagine destul de completa asupra importantei, semnificatiei si misticii cuvantului. Imi amintesc cu placere, definitia pe care gnosticii i-o dadeau creatorului: „Verbul Vietii!”. Prin analogie, atunci, diavolul nu poate fi decat verbul pieirii!. In intelepciune lui, taranul roman a gasit proverbul nimerit: „blestemul de muma e ca ghiara de ciuma, blestemul de tata, e ca stana de piatra”. Asadar, am putut lesne observa, chiar in jurul nostru forta devastatoare a cuvantului care desparte, usuca, pustieste familii, neamuri, popoare dar si puterea binecuvantoare a cuvintelor: pace, dragoste, iertare, integrare, intelegere, toleranta...semnificatii care ne invata unitatea umanitatii sub acelasi cer, pe acelasi pamant. Suntem chemati, in fiecare generatie sa ne alegem cu grija vocabularul vietii. De noi, si de cuvintele noastre depinde daca traim in liniste sau in razboi.

Ma gandesc, uneori cu sincera tristete, urmarind mesajele politicienilor, ca omul cand nu are nimic in cap si in inima dezgoleste cuvantul de ori ce mister, de ori ce lumina transformandu-l in gaunoasa limba de lemn! Si atunci cum sa nu apreciezi vorba de duh: “ daca taceai, filosof ramaneai”!Si, ca nu cumva sa puteti spune si despre mine acestea, plictisindu-va prea mult cu mica mea cuvantare, am sa inchei cu un text, drag mie si care ii apartine lui Maurice Blanchot: “Ei bine, acum intelegem acest cuvant rezervat altcuiva, inexprimabil, neasteptat, in acelasi timp neintrerupt, afirmand silentios ca acolo unde ori ce raport lipseste, subzista inca, incepe chiar relatia umana in preemineta ei suprema, este acel cuvant cu adevarat infinit, care, revenit in lume, toti cei ce indurasera acea experienat imposibila de a fi un pentru sine insusi, s-au simtit chemati sa ne reprezinte vorbind, pentru prima oara, fara sfarsit, fara oprire”.

Cuvantul poate crea o lume, sau o poate distruge…asa ca ar trebui sa invatam sa alegem intre verbele raului si cele ale binelui, intre blestem si binecuvantare.

In curand: PRESA FARA MOGULI

Cu ceva timp in urma, impreuna cu unii dintre cei mai buni jurnalisti de investigatie, am ajuns la o concluzia unanim acceptata ca este necesara nasterea unei platforme mediatice independente. Astfel a aparut ideea: Presa fara moguli! Si cum tiparul devine din ce in ce mai desuet, evident ne-am orientat catre on line, si am reusit construirea unui site.

Iata cateva dintre dintre ideile noastre, care speram sa se concretizeze cat mai repede:

1. Deosebirea de celelalte instrumente media prin prezentarea informatiei in stare pura, urmata, apoi, de comentariile autorilor, permitand astfel publicului sa decida singur asupra credibilitatii aspectelor documentate.

2. Vom evita abordarea unui conglomerat de informatii lipsite de substanta, sau prezentarea spectaculara a unor subiecte fabricate in laboratoarele diferitelor centre de putere.

3. Nu putem fi conditionati finaciar intrucat nu urmarim atingerea unor targeturi economice sau politice, ci numai calitatea informatiilor si a comentariilor prezentate.

4. Propunem modalitatea interactiva de circulatie a informatiei intre cititor si echipa redactionala, permitand oricui postarea informatiilor audio-video si redactate.

5. Vrem sa oferim si varianta in limba engleza a textelor editate, largind astfel, considerabil, sfera de inters si aria de distributie a informatiilor!

6. Ne propunem ca in cel mai scurt timp sa devenim o sursa veridica de informare, dar si de inspiratie pentru toti jurnalistii care slujesc adevarul!

Platforma on line este gata. Foarte curand vom lansa site-ul. Probabil, sunteti de acord cu mine, ca intr-o lume mediatica polarizata, in care informatia este modelata de interesele patronilor de trusturi, este nevoie de o „insula de moralitate si profesionalism” asa cum spera sa devina presa romaneasca, maestrul Octavian Paler. Asadar, in cateva zile, va invit la o privire panoramica printre ideile, informatiile si realitatile acestei tari...

Basescu intre planaj si cadere libera

Mai multe sondaje de opinie arata o scadere a încrederii de care se bucura presedintele Basescu. Sa se fi tocit imaginea, firesc în exercitiul puterii? Unde mai pui ca pentru prima data un actor politic evolueaza pentru un mandat de cinci ani? Sau publicul este nemultumit de rezultate? De fapt, ce au asteptat romanii de la Basescu? Destinul unui mare razboinic este, în cele din urma, sa aduca pacea. Întotdeauna, peste ruine, marii conducatori din istorie au ridicat noi temple ale ratiunii, ale virtutii si ale moralei. Ma asteptam ca dupa cruciada, din pacate, mai mult verbala decât concreta, dusa de presedintele Basescu împotriva coruptiei, sa apara în vocabularul liderului jucator (sau poate doar jucaus?) si conceptele de constructie, progres, viziune globala, bunastare materiala, spirituala si a altor predicate europene. Însa dupa ce am asistat la hârjoneala dintre ONG-uri si presedinte pe tema adoptarii celor doua coduri juridice, am trait o constatare trista. Domnul Basescu este atât de animat de spiritul martial, încât si atunci când nu-l ataca nimeni, se simte amenintat si haituit.

Pâna la urma, bataia gladiatorului cu aerul oboseste publicul, devine inutila, ineficienta si sâcâitoare. De ceva vreme, presedintele, pe care alminteri îl pretuiesc, macar prin comparatie cu ceilalti actanti politici, se prelinge pe acelasi tobogan pe care si-au tocit turul pantalonilor si Constantinescu, Nastase, Vadim si Becali. Stingher în relatiile externe, extrem de agitat si nervos pe plan intern, domnia-sa lasa impresia unui capitan de vas cu întreg echipajul ostil. Cine a vazut filmul cu Humphrey Bogart, „Revolta pe Bounty”, poate întelege perfect nelinistile marinarului de la Cotroceni. Cu toate acestea, cred înca în utilitatea lui Traian Basescu de a tulbura apele politicii dâmbovitene, pâna la separarea definitiva a mocirlei compuse din mafioti de apa curata formata din oameni, pentru care tara este o fiinta vie, si nu o vaca de muls!

Domnule presedinte, treziti-va din acest somn al ratiunii, caci altfel veti întelege foarte bine esenta unui alt film, cu Michael Douglas: „Falling Dawn!”

P.S.: Stiu ca partidele platesc niste bieti indivizi sa posteze comentarii negative pe siteurile unde apar articole deranjante, insa calitatea intelectuala a acestor „latratori”, este atat de subtire incat, nu numai ca sunt usor de recunoscut, dar iti intaresc si mai mult convingerea ca cei care se ocupa de destinele acestei tari, inca nu au dobandit exerciutiul democratiei si al libertatii. Pentru ilustratie, iata cateva exemple decupate din Gardianul, unde a aparut acest articol pe data de 24.04.09:

VALI

2009-04-24 20:11:25

Mai bine a-i TACE

Bäsescu in cädere liberä si PROSTÄNACUL de GEOANÄ in picaj complet

Gargantua - fara Pantagruel

2009-04-24 18:03:56

POFTA BUNA !

Fostul ministru al agriculturii Ioan Muresan are un baiat care ghici domnule Oreste cu ce se ocupa ? Cum nu stii ?! Stii dar nu ai scris in articol ?! EXACT, ARE O FUNCTIE DE CONDUCERE (BINENTELES!) LA O FIRMA CARE A FACUT ULTIMUL SONDAJ DE OPINIE ! NU CUMVA DOMNULE ORESTE ITI PLAC SI TIE CALTABOSII ? SAU POATE PALINCA ? SAU POATE EUROII ? POFTA BUNA DOMNULE ORESTE !

clopotarul

2009-04-24 12:04:51

Ezotericul Oreste

Şi-a început articolul cu următoarea afirmaţie:"Mai multe sondaje de opinie arata o scadere a încrederii de care se bucura presedintele Basescu", fără a specifica , cât de cât, despre ce sondaje este vorba şi de cine au fost comandate şi plătite. Faptul de a vorbi la modul general despre nişte sondaje făcute după cititul în stele îl plasează pe ezotericul Oreste în lumea celebră a mamei Omida cu care se înrudeşte în gândire şi simţire. Un lucru e sigur, poporul român îl vrea din nou Preşedinte pe domnul Băsescu chiar şi dacă forţele extraterestre conduse de ezoterici precum ALIEN-atul Cristian Tudor Popescu şi Oreste, aflaţi în serviciul unor moguli de presă veroşi, se vor opune din răsputeri.

P.S. 2: Asadar, ii sfatuiesc pe toti cei care ma vorbesc de rau, s-o faca bine, vorba prietenilor de la Parazitii...macar din punct de vedere gramatical, daca retorica este prea grea...

Intre A si Mor se afla marea taina a Universului

...Primavara predispune la iubire si renastere

Intr-o zi cu soare si copaci infloriti, in anul de gratie 1274, la Florenta un tanar plimbandu-se amuzat pe strazile prafuite, lasate in vacarm si danganit de coplot, vede la un moment dat o silueta care ii aprinde toate simturile intr-un extaz nemaintalnit pana atunci. El era Dante Aligheri, iar ea, preafrumoasa Beatrice. De atunci, in literatura lumii se vorbeste pentru prima oara de dragoste la prima vedere. Divina Commedia, suma tuturor adevarurilor esoterice de pana atunci, imbogateste vocabularul si enciclopedia sentimentala a omenirii cu sensuri noi, care vor schimba fata destul de intunecata a lumii, aducand zambetul tainic al indragostitiilor. Daca pana atunci, casatoriile si relatiile intre sexe se consumau prin acorduri foarte serioas intre familii apartinand aceleiasi clase sociale, religii sau semintie, zorii renasterii reamintesc tuturor barbatilor si femeilor ca suntem nascuti din dragoste si nu din interes! Istoria acestui cuplu devine o pilda peste timp. Dante si Beatrice se casatoresc cu altcineva dupa ce si-au consumat iubirea ferindu-se de lume. Ea moare prematur, iar el cuprins de o jale terifianta ar rascoli tenebrele pentru a-i mai sorbi, macar odata, lumina din privire. Sfarsitul secolului al XIII-lea anunta, asadar romantismul! Desigur, trebuie precizata marea influenta a sufismului, acest curent nascut din islam, dar raspandit in toate marile culturi si religii ale lumii, care prin Ibn Arabi innobileaza dragostea sexuala in termenii iubirii divine. Dupa aproape o mie de ani in care sexualitatea a fost considerata impura, diabolica si „generatoare de mari napaste”, asa cum credeau pana si gnosticii catari, iata ca sub influenta maura si gratie marelui Dante, romantismul devine motorul prin care armele incep sa rugineasca in lumina frumusetii iubirii. O palida scanteie atrage sufletele ratacite in bezna inchizitiei, iar asprimea cugetarii carturarilor din chiliile austere se transforma in nectarul schimbarii fluidelor dintre barbat si femeie. Semnalul, odata dat, deschide drumul trubadurilor, acesti poeti vejnic indragostiti care canta despre visul cavalerului intors din cruciade de asi intalni printesa inimii. Iute, acordurile suave incep sa pluteasca deasupra curtilor nobiliare si se imprastie in toate clasele sociale schimband pentru prima oara in Europa Medievala rolul de femeie supusa barbatului. In cantecele lor, menestreii dragostei spun de aceasta data, povestea barbatului care devine robul iubirii pentru „aleasa inimii”. In aceasta noua poveste de dragoste cei doi cunosc o stare alterata de constiinta prin care inteleg ca ei au devenit expresia sacrului masculin si a sacrului feminin, din uniunea carora se naste perpetuu VIATA. Iata ce scrie marele trubadur Guillome de Poitiers: „Vreau sa raman cu doamna mea , pentru a-mi inviora atat de bine inima, incat sa nu mai pot imbatrani”!

Pentru Jonathan Black, autorul minunatei culegeri despre esoterism „Istoria secreta a lumii”, insasi Renasterea are la baza un impuls de natura sexuala: „Intreaga constiinta umana a fost transformata si a trecut la alt nivel de evolutie, deoarece cativa oameni au ales un nou mod de a face sex. Oamenii de atunci au inceput sa faca dragoste!”

Am vazut, iata cat de frumos incepe in istoria noastra romantismul si marea lui incarcatura senzoriala. Insa sa nu uitam ce le scrie sfantul apostol Pavel Corintenilor: „Femeia nu este stapana pe trupul sau, ci barbatul;asemenea nici barbatul nu este stapan pe trupul sau ci femeia”! Ceea ce inseamna ca nu putem fi pe deplin intregi decat impreuna.

Am folosit acest mic pretext pentru a intari ideea unei poezi care pe mine m-a tulburat alchimizandu-ma:

„O, dragul meu Pan,

si voi

divinitati ale acestor locuri, daruiti-mi frumusetea interioara

si faceti

ca intreaga infatisare a mea

sa fie in armonie

cu ceea ce port in suflet.”

Platon, sfarsitul lui Fedon

...Revin la obsesia (pozitiva) Romaniei si a destinului sau in formare postand un articol publicat in Gardianul:

Soarta lui Basescu, decisa de Moscova?

Romania electorala din acest an este, pentru unii, din pacate, total diferita fata de contextul alegerilor din 2004. Daca atunci, Nastase pierdea la mustata (lui Mitrea) alegerile, ne fiind agreat de Marele Licurici reprezentat de republicanul Bush, din cauza intalnirilor prea dese cu masonul rus Kondiakov, iar Basescu cu a lui, deja celebra, axa Bucuresti-Londra-Washington, corespundea intereselor administratiei americane, astazi tabloul politicii globale este pictat in nuante mult mai cenusii. Democratii lui Obama sunt mult prea preocupati de rezolvarea crizei economice, fara precedent, prin care trec S.U.A si nu mai par atat de preocupati de instalarea scutului anti-racheta pe teritoriul Romaniei, cancelariile europene nu sunt deloc interesate sa tulbure relatiile cu Putin, care nu s-a jenat, in iarna, care tocmai a trecut, sa santajeze fara scrupule o buna parte a continentului cu sistarea gazelor. Asadar, umbrela externa de care s-a bucurat Traian Basescu, pana acum este pe cale sa se inchida, exact cand, dinspre Moscova incepe o ploaie acida. Sa ne gandim putin mai profund, la ce s-a intamplat in Republica Moldova, si vom putea intelege subtilitatile politicii externe de la Kremlin.

Cu alte cuvinte, profitand de situatia planetara, administratia domnului Medvedev, care este printr-o asimetrie intersanta, ca Boc, pentru Basescu, ar vrea sa se debaraseze de un presedinte roman cam obraznic, si aici aduc in discutie “Marea Neagra-lac rusesc”, si mai ales, sprijinul declarat pentru extinderea NATO pentru Muntenegru, Serbia , Bosnia-Hertegovina si mai ales incurajarea Moldovei de a aspira la integrarea europeana. Daca, tinem cont si de relatiile foarte stranse dintre Germania condusa de fosta RDG-ista Angela Merkel, si Rusia putem trage destul de limpede concluzia ca Basescu a devenit “destul” de indezirabil, atat la Moscova, cat si printre cancelariile europene.

Daca ne gandim si la Franta care nu-i poate ierta presedintelui Romaniei aroganta cu: “ sfatuiesc Franta sa nu mai tina predici Romaniei cu privire la relatiile sale strinse cu Londra si Washington”, atunci intelegem si mai bine, ca politica interna a unui stat mic, este dictata uneori din afara granitelor, cu toata democratia si libertatile individuale. Azi, trusturile de presa au pus tunurile pe presedinte, dar ramane totusi o intrebare fundamentala: Cui ii pasa de interesele Romaniei?

Sic Cogito-aventura Iubirii care invinge Moartea

Misteriosul, dar totodata atat de generosul secol al XIX-lea, care a gazduit big-bangul miscarilor iluministe si spiritualiste,a lasat urme vii, pline de seva si in cultura romaneasca. Netarmurita iubire dintre Bogdan Petriceicu Hasdeu si geniala sa fica Iulia, prematur plecata dincolo de porti innobileaza gandirea filosofica si mistica oferind peste timp dovada ca spiritul transcede materia si ca nu exista moarte acolo unde straluceste scanteia divina. Templul de la Campina, ridicat de indureratul tata pentru a inlesni comunicarea spiritista cu adorata sa copila este si astazi o marturie a puterii mintii aflata intr-o permanenta conexiune cu lumea esentiala din care venim si in care ne reintegram, dupa peroada de stationare efemera in trup si in concret.

Iata pe scurt, o poveste fascinanta, fara sfarsit, cere ne pune si astazi intrebari fundamentale, la ale caror raspuns suntem chemati in liniste si meditatie. Totul se afla in lucarea savantului roman: „Sic Cogito-Ce e Viata?-Ce e Moartea?-Ce e Omul?”, precum si in cele cinci volume de „Arhiva Spiritista”, publicate de domana Jenica Tabacu, la editura Vestala, Bucuresti.

Iulia Hasdeu, un copil precoce atins de geniul etern, scrie incepand cu varsta de 11 ani, poeme in limba franceza, picteaza, compune, concepe sisteme de gandire. La 18 ani terminase deja doua facultati si era invitata in toata Europa la cele mai prestigiase intalnitri culturale. O tuberculoza necrutatoare ii intrerupe sederea printre cei vii. La sase luni dupa plecarea in „Marea Nebuloasa”, aflat la biroul sau in fata catorva hartii albe, ilustrul sau tata, Bogdan Petricescu Hasdeu simte cum o forta careie nu i s eputea opune ii coduce condeiul pret de cateva secunde. Opridu-se din scris, constata ca pe foaia virgina aparusera cateva randuri, care aveau sa-i schimbe fundamantal cursul vietii, dar si intraga optica in fata intrebarilor fundamantale ale omenirii, inca din cele mai vechi timpuri: „Cine suntem?;De unde venim? Si Incotro ne ducem?”

„ Je suis heureuse; je t’aime: nous reverrons; cela doit te suffire.”

Julie Hasdeu.

Din acel moment, marele scriitor si savant, incepe sa gandeasca, aflat intr-o corespondenta neintrerupa cu fiica sa, constructia templului de la Campina ca loc de comunicare intre cei aflati in materie si cei aflati in cealalta stare a vietii, numita conceptual moarte. Acest mare dosar spiritist nu are secrete incifrate, ci se lasa descoperit in fata tuturor celor care viziteaza si astazi muzeul dedicat Iuliei Hasdeu. Toate detaliile sunt gandite precis pentru a facilita aparitia si exprimarea spiritului descarnat. Este un traseu unidirectional, pentru ca doar cei plecati din trup se pot reintoarce in paradigma concretului, pe cand cei vii nu se pot face inca, bine intelesi acolo unde nu mai exista spatiu si timp, ci doar Lumina Divina.

Demersurile sale, depasind cu mult optica generala a epocii, sunt luate in derizoriu de catre intelectualii prea rationalisti, insa opera sa rezista in timp, devenind astazi alaturi de marile lucrari ale altor spiritualisti precum Allan Kardec sau Scarlat Demtrescu, bijuterii de gandirie si traire ale curentului Creationist care postuleaza: „Spiritul domina Materia, precum vointa celelate instincte si sentimente omenesti. Cele patru elemente constitutive ale Universului, dar si ale omului, care este un micro-cosmos, pamantul, aerul, apa si focul sunt guvernate de Lumina Primordiala, sau Verbul in dinamica!”

In „Sic Cogito”, Hasdeu incepe descifrarea Stiintei Sufletului in sase capitole:

I. Dumnezeu, nemurirea si destainuirea.

II. Somnul si sufletul

III. Telegrafia Iubirii

IV. Hipnotismul in spiritism

V. Materialismul in spiritsm

VI. Excelsior

Ampla sa lucrare dictata aproape in intregime de catre spiritul Iuliei, in perioada 1891-1892 se afla in perfecta armonie cu invataturile marilor maestrii spirituali ai omenirii, lucrari ca ale lui Hermes Trismegistos, Cornelius Agrippa sau Paracelsus, minti universale care ne-au invatat de-alungul secolelor ca nu suntem doar ceea ce vedem, ci mai degraba devenim ceea ce gandim, vorbim sau intrepridem!

In templul de la Campina sunt gravate, la cererea Iuliei Hasdeu, legile fundamentale si eterne pe care Demiurgul n-i le-a lasat ca sa putem vietui in armonie si pace, respectand Creatia si iubind Fiinta.

Legea Religioasa:

Crede...

Crede in Dumnezeu

Crede in nemurirea sufletului

Crede in darul comunicarii cu cei dusi!

Legea Morala

Iubeste si ajuta...

Iubeste si ajuta neamul

Iubeste si ajuta pe cei ce te ajuta si te iubesc

Iubeste si ajuta fara a precugeta la folosul tau!

Legea sociala:

Nu necinsti...

Nu necinsti pe tine insuti, ca sa te cinsteasca altii.

Nu necinsti pe altii, ca sa te cinstesti pe tine insuti.

Nu necinsti munca, caci munca e viata!

Legea filosofica:

Cand-atunci...

Cand faptul stii, atunci adevarul scrii

Cand nu vrei sa crezi, atunci nu poti sa vezi.

Cand cauti dovada, atunci gasesti tagada!

Desigur, vizitatorul templului trebuie sa aibe rabdare si bunavointa pentru a intelege importanta fiecarui obiect, de la camera de spiritism, pana la la camera de rugaciune in fata uriasei statui a Mantuitorului Iisus Hristos.

Trecand zilele trecute prin Campina, am revazut constructia si m-am bucurat nespus ascultand povestile spuse cu farmec de curatorul muzeului, am putut cumpara volumele pe care le aminteam la inceput, fapt pentru care va recomand cu caldura o excursie pana acolo, drum ce poate deveni initiatic si schimbator de vieti!

Si vreau sa pun punct acestui articol cu un citat din remarcabilul „Sic Cogito”:

„ Si dupa ce am scris, ma intreb acuma: oare eu sunt autorul?”

Hristos a inviat!

...Si prin el si noi! Lumina se asterne bland peste slujitorii Cuvantuluii. Blandetea ochilor, zambetul tainic al buzelor, muzica jucausa a inimii. Intre umor si binecuvantare, Fiul Omului si al Domnului ne invata IUBIREA NECONDITIONATA...sminteala pentru unii, poticnire pentru altii, dar Calea, Adevarul si Viata pentru cei cu mintea inteleapta, inima plina de dragoste si trupul tinut in cumpatare. Pacea si harul lui Hristos asupra omenirii!

Pace tie

In locul cliseelor si locurilor comune debitate „pios” atat in presa scrisa, cat si in cea vizuala, va propun ca in aceste zile tainice si sfinte sa cugetam asupra zicerilor parintelui Arsenie Boca, Duhovnicul neamului romanesc, veghetorul puritatii si simplitatii noastre:

- „Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decat iubirea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu.

- Este de neinchipuit de mare nepotrivire intre ce cer oamenii de la Dumnezeu si intre ce cere Dumnezeu oamenilor.

- Cred ca cea mai deformata fiinta din capul oamenilor este Dumnezeu.

- Grija omului de Dumnezeu simplifica grija omului de om.

- Dumnezeu nu are pe nimeni de pierdut.

- In zilele noastre se vad multi calatori la iad cu Scriptura in mana.

- Cat asculti de Dumnezeu,atat asculta si Dumenzeu de tine.”

Si acum dupa aceste sapte virtuti chemate sa domine si sa alchimizeze cele sapte pacate sa incercam patrunderea sensului urmatoarelor cugetari ale parintelui, asupra mormantului caruia straluceste neincetat lumina sfintilor.

- „Din cauza avorturilor romanilor, ne vor stapani tiganii.

- Nu suntem din maimuta, dar mergem cu pasi repezi spre ea.

- Relele de pe pamant asa de mult vor strange oamenii, incat nu mai ramane istoriei alta solutie decat sfarsitul ei.”

Va urez tuturor Pace Lumina si Iubire. Fie ca zambind si iertand sa putem privi adanc in propria noastra constiinta si sa putem rosti simplu: „HRISTOS A INVIAT!”

Taina Fericirii

1. Nucleul locuieste in atom.
2. Atomul, in molecula.
3. Molecula in organism.
4. Organismul apartine unei specii.
5. Daca specia este omul, atunci el locuieste intr-o tara.
6. Tara se afla pe un continent.
7. Continentul este pe planeta.
8. Planeta face parte dintr-un sistem solar.
9. Sistemul solar se afla in Univers.
10. Totul se desfasoara, asadar, intr-un intreg. Viata-iubire-moarte-viata...Daca intelegi decalogul devii. intelept. Adica Fericit!

Desteptarea Romaniei.

de Vasile Alecsandri

Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se-nalta pan la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catr-un falnic viitor?
Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde si razbate
Orice suflet omenesc?
Iata! lumea se desteapta din adanca-i letargie!
Ea paseste cu pas mare catr-un tel de mult dorit.
Ah! treziti-va ca dansa, fratii mei de Romanie!
Sculati toti cu barbatie,
Ziua vietii a sosit!
Libertatea-n fata lumii a aprins un mandru soare,
S-acum neamurile toate catre dansul atintesc
Ca un card de vulturi ageri ce cu-aripi mantuitoare
Se cerc vesel ca sa zboare
Catre soarele ceresc!
Numai tu, popor romane, sa zaci vecinic in orbire?
Numai tu sa fii nevrednic de-acest timp reformator?
Numai tu sa nu iei parte la obsteasca infratire,
La obsteasca fericire,
La obstescul viitor?
Pana cand sa creada lumea, o! copii de Romanie!
C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?
Pana cand sa ne tot plece cruda, oarba tiranie
Si la caru-i de trufie
Sa ne-njuge ea pe noi?
Pana cand in tara noastra tot strainul sa domneasca?
Nu sunteti satui de rele, n-ati avut destui stapani?
La arme, viteji, la arme! faceti lumea sa priveasca
Pe campia romaneasca
Cete mandre de romani!
Sculati, frati de-acelasi nume, iata timpul de fratie!
Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpati
Aruncati bratele voastre cu-o puternica mandrie
Si de-acum pe vecinicie
Cu toti mainile va dati!
Hai, copii de-acelasi sange! hai cu toti intr-o unire
Libertate-acum sau moarte sa catam, sa dobandim.
Pas, romani! lumea ne vede...
Pentru-a Patriei iubire,
Pentru-a mamei dezrobire
Viata noastra sa jertfim!
Fericit acel ce calca tirania sub picioare!
Care vede-n a lui tara libertatea re-nviind,
Fericit, maret acela care sub un falnic soare
Pentru Patria sa moare,
Nemurire mostenind.

Reindragosteste-te de Romania

Sa-ti vorbesti de rau tara, este ca si cum ti-ai injura, umili si chiar batjocori, mama. Daca Cerul este Tatal Cosmic, iar Pamantul – Mama Gea, atunci toti oamenii se pot considera frati, in marea familie a umanitatii. La o scara restransa, am vazut ca familia protonului, neutronului si a electronului (trinitatea este univresal exprimata) se numeste atom, si atunci, printr-o analogie simpla, pastrand cheia trinitara am putea afirma ca reprezentarea cea mai mica a umanitatii este cuplul (Adam si Eva, sau Yin si Yang, suma energiilor complementare). Intr-o formula matematica am scrie asa: barbat+femeie=copil; familie+familie=trib; trib+trib= neam; neam+neam=umanitate. Cu alte cuvinte ajungem la o axioma istorica: evoluam constient de la regnul mineral, pana la cel uman, iar fiecare generatie respecta acelasi cadru general de dezvoltare, in corp, corpul in societate, societatea in alianta. Intotdeauna tendita a fost integralista.

Si acum sa revenim la Romania. Daca am intelege ca destinul nostru individual este legat fundamental de cel al poporului din care facem parte, n-ar mai exista abuzuri, ticalosii, fara de legi. Caci nu poti fi doar tu extrem de bogat, iar vecinul tau ultrasarac, caci tot istoria ne invata ca acest tip de dezechilibru genereaza revolte, revolutii, razboaie. Pilda Sodomei si a Gomorei ne invata ca atunci cand un popor intreg este viciat, alterat, cand nu mai exista macar un individ luminat de adevar, care sa aduca Lumina, atunci el este sortit pierii. Slava Domnului, in ciuda atator evenimente discutabile prin care a trecut si trece tara noastra, au existat intotdeauna spirite care sa echilibreze balanta. Avem un salvator mesianic in fiecare domeniu vital el existentei si va rog sa-mi permiteti o foarte sumara nominalizare: medicina-Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei; aerodinamica -Henry Coanda, inventatorul motorului cu reactie; in 1827, Petrica Poenaru inventeaza stiloul; Victor Babes scrie primul tratat de bacterologie din lume; Alexandru Ciurcu inventeaza prima ambarcatiune cu reactie in 1886; Emil Racovita devine parintele biospeologiei, in 1904; un an mai tarziu, Augustin Maior inventeaza telefonia multipla; tot noi am dat primul inginer femeie din lume in persoana doamnei Eliza Leonida Zamfirescu si desigur lista se poate intinde pe multe pagini, sa-i mai amintim doar pe Traian Vuia, inventatorul pneurilor la terenul de aterizare al avioanelor, sa ne mutam putin in sfera artelor si a filosofiei amintindu-ne de Lucian Blaga, si de minunata sa „Trilogie a Cunoasterii”, de Mircea Eliade, cu a sa ultracuprinzatoare „Istorie a credintelor si ideilor religioase”, de Eugen Ionescu, parintele teatrului absurd; samd. Din aceasta simpla enumerare ne putem da, lesne seama, cu nu suntem in nici un caz un popor de urangutani, violatori si trepadusi ai planetei. Ba chiar, dimpotriva si la nivelul cetateanului obisnuit, provenit dintr-o cultura izolata si dintr-o tara aflata mult timp la periferia preocuparilor europene, se poate observa un plus de calitati fata de altii si aici as sublinia vorbirea fluenta a unei limbi straine, cunostinte generale la un nivel acceptabil, deschidere catre cunoastere, lipsa dogmatismului, toleranta etc. Departe de mine gandul protocronist ca Romania ar fi buricul pamantului, ca suntem un popor ales sau cine stie ce alte „arogante”, vorba unui mare infierbantat care acum se racoreste putin, dar am certitudinea ca putem sta linistiti in centrul Europei, ca parteneri cu drepturi depline, tinand cont atat de mostenirea genetica si culturala, dar, mai ales de potentialul urias pe care il avem multidisciplinar Iata si aici cateva exemple: romanii care lucreaza la cele mai performante nivele, pentru Bill Gates; licitatiile internationale care se fac pentru tablourile lui Sabin Balasa, Ciucurencu, Iser; spectacolele de teatru care ridica salilie de la Londra, Paris, New York, Tokyo...

Evident, trebuie sa ilustram cumva si rolul spiritual pe care Romania il joaca pe marea scena a lumii. Ortodoxia noastra, atat de apropiata de crestinismul primelor trei secole si care ne invata blandetea, smerenia, comunicarea neintrerupta cu Dumnezeu, micile nuclee isihastice care sunt un izvor nesecat de intelpciune si iubire. Ar trebui tradusi in cat mai multe limbi duhovnici ca parintele Constantin Galeriu, Arsenie Boca, Ilie Cleopa.

Cu siguranta, inflatia de demagogie si oportunism politic, ne-au facut sa ne jenam de cuvinte mari, de propriul steag arborat cu ocazia zilelor importante pentru tara, sa ascundem in strainatate originea noastra daco-romana, dar de aici si pana la efluviile de ura si mizerii perorate de diversi pseudo-intelctuali la adresa natiunii noastre este o cale lunga ce nu trebuie strabatuta niciodata.

Cred cu tarie in destinul si vocatia Romaniei, sunt indragostit iremediabil de peisajul tarii mele si, dupa ce am strabatut aproape intreaga lume, nu mai am nici un complex cu privirea la valoarea umana, intelctuala si spirituala a poporului meu. Si sunt convins ca doar reindragostindu-ne de propria tara, o putem salva si reconstrui pe temeliile solide ale intelpciunii, armoniei, frumosului si pacii!

Un cuplu perfect si o fecioara politica

Dupa ce marele negociator, si nu am sa-l numesc aici, ca sa-l scutesc pe impricinat sa ma mai sune si sa se explice, a reusit sa-l demonteze pe Vadim, asamblandu-l pe Becali, dupa ce acealesi forte oculte, dirijate de abilul „wizard” au dus la bun sfarsit si prabusirea rusinoasa in sondaje si alegeri a celebrului mioritic, iata ca destinul demonstreaza un umor de-a dreptul englezesc, adica sec. Astazi un cuplu masculin, fara a avea nimc gay ascuns sub doctrine (am vazut ca atat Vadim, cat si Becali isi tin doctrinele politice in trenul inferior), o concureaza neprincipial pe Elena Basescu la euro-parlamentare. Si acum, ma intreb lipsit de rautate: Oare personajele mai sus amintite sunt cele mai reprezentative pentru noi, in legislativul comunitar? Se pare treaba, ca da...Ei, desigur nu vreau sa stirbesc cu nimic aura intelectuala a lui Vadim Tudor, sau ingenuitatea mezinei presedintelui, ori poate sa ironizez retorica lui Becali, gandindu-ma cum va traduce el in engleza: „pac-pac!”, dar trebuie sa accept, ca tabloul general pe care il picteaza astazi, mai marii clipei, face parte ori din categoria picturi naive, ori din natura moarta cu pene pe spate.

Nu sunt un adept al teoriei generaliste a conspiratiei, dar prin asocierea celor doua figuri anacronice, non-europene si cu accente xenofobe care viseaza la un rezultat pozitiv in scrutinul din iunie, ca si speranta Ebei de a strange opt procente din voturi, ori este opera unui papusar diabolic, care atenteaza la imaginea Romaniei, ori este ultima incercare a oligarhilor de a se impune unor oameni care s-au plictisit de demagogie si minciuna, sa de ce nu, o alta perdea de fum gandita de maestrii blogurilor, si aici vreau sa-l numesc pe Dan Andronic, pe care incep sa-l antipatizez de cand se joaca cu vietile colegilor sai de breasla. Asadar, uneori, aceasta lume politica cenusie, capata uneori si nuante rozalii...Prietenii stiu de ce!